Genocidul din Ucraina şi propaganda AUR

Curtea Penală Internaţională de la Haga va examina genocidul din Ucraina

​​​​​​​AUR este un partid construit pentru a crea şi susţine controverse şi halucinaţii în rândul populaţiei în general neinstruite. În absenţa scandalului, în vremuri de pace socială, AUR rămâne fără vlagă.

Bombardamentele armatei ruse asupra civililor, a locuinţelor, a şcolilor şi maternităţilor din oraşele Ucrainei precum şi a coridoarelor pentru convoaiele cu ajutoare umanitare oripilează opinia publică din întreaga lume. Copii găsiţi morţi sub dărâmături, copii ale căror strigăte de ajutor se aud de sub mormanele de cărămizi şi moloz, copii care s-au pierdut de părinţi şi umblă singuri pe străzi sunt imaginea cruzimii unui dictator care vrea cu tot dinadinsul să intre în istorie.

Canalele media interne şi internaţionale difuzează imagini ale groazei dar şi ale eroismului unei populaţii care luptă cu arma-n mână pentru a-şi apăra fiecare palmă de pământ. Lecţia poporului ucrainean şi a preşedintelui Volodimir Zelenski a surprins Europa şi întreaga lume. Mii de voluntari din ţările vestice s-au înrolat în armata ucraineană pentru a lupta umăr la umăr împotriva invaziei armatei lui Putin. Solidaritatea îşi spune cuvântul în faţa unui teatru de război absurd, în faţa celei mai mari tragedii de după cel de-al Doilea Război Mondial. Poporul ucrainean se confruntă cu crime de război abominabile dictate de Putin şi acoliţii lui.

Curtea Penală Internaţională de la Haga a anunţat la începutul lunii că va începe audierile în dosarul deschis de Ucraina împotriva Rusiei pentru acuzaţii de genocid. Preşedintele Curţii, judecătorul Joan E. Donoghue, s-a adresat ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse Serghei Lavrov: „Atrag atenţia Federaţiei Ruse asupra necesităţii de a acţiona astfel încât să permită oricărei ordonanţe pe care Curtea o poate pronunţa cu privire la cererea de măsuri provizorii să-şi producă efectele corespunzătoare“. Grea sarcină pentru Curtea Penală Internaţională. Nimeni nu îşi imaginează că Lavrov va da curs solicitărilor Curţii în condiţiile în care Putin şi camarila sa propagă minciuni sfruntate că cei care se fac vinovaţi de crime de război sunt ucrainenii. Opinia publică internaţională speră însă într-un proces asemănător celui de la Nürnberg în care să fie judecaţi şi condamnaţi criminalii de război ruşi politici şi militari.

Propaganda AUR şi însămânţarea răului

În România încă sunt persoane proruse care neagă evidenţa, şi nu puţine. Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, deşi marea majoritate a românilor consideră că Rusia este principalul vinovat de declanşarea războiului (75,2%), există un procent de 4,6% dintre cei intervievaţi care aruncă vinovăţia asupra Ucrainei, iar 7,9% asupra ţărilor occidentale. În acelaşi timp, 14,1% dintre români sunt împotriva sancţiunilor impuse de statele europene şi de Statele Unite ale Americii împotriva Rusiei. Din sondaj rezultă că cei mai mulţi proruşi fac parte din Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR). Cu toate acestea, partidul lui George Simion a pierdut 3,5 procente după invazia armatei lui Putin în Ucraina, fiind pentru prima oară în scădere după alegerile din 2020, potrivit aceluiaşi sondaj. O explicaţie este aceea că în ultima lună tema pandemiei a dispărut aproape în totalitate de pe agenda publică, ocupată cu ororile războiului din Ucraina. Antivacciniştii nu s-au mai putut exprima nici măcar în mediul online, neavând cu cine să se mai ia de guler pentru a-şi trâmbiţa scenariile unui complot mondial.

AUR este un partid construit pentru a crea şi susţine controverse şi halucinaţii în rândul populaţiei în general neinstruite. Aici şi-au găsit locul habotnicii, extremiştii faţă de persoanele LGBTQ, antivacciniştii, patriotarzii. În absenţa scandalului, în vremuri de pace socială AUR rămâne fără vlagă.

Diana Şoşoacă, deşi dată afară din partid, este asimilată şi acum de către marea majoritate a votanţilor acestei formaţiuni politice căreia i-a adus multe procente la alegerile parlamentare din 2020. În urmă cu puţin timp, senatoarea în port naţional a scris pe pagina sa de Facebook: „Acum vă faceţi griji pentru ucraineni? Eu zic să-şi umfle muşchii şi cu ruşii cum şi-i umflă în faţă noastră“. Dar poporul ucrainean o contrazice pe senatoarea putinistă rezistând eroic bombardamentelor armatei ruse, îngropându-şi morţii pentru a lua apoi din nou arma în mână.

Fostul premier desemnat de AUR, Călin Georgescu, un personaj fără busolă căruia Parchetul General i-a deschis un dosar penal pentru apologia lui Corneliu Zelea Codreanu şi a lui Ion Antonescu, după ce a îmbrăţişat teza lui Putin, conform căreia Ucraina este un stat inventat, a declarat că „aveam mai mult de câştigat dacă întreţinem nişte relaţii mai bune cu China şi Rusia“.

Ce contează câteva voci înfierbântate în faţa solidarităţii cu poporul ucrainean de care dau dovadă majoritatea românilor, se vor întreba unii dintre noi. Contează enorm, pentru că punerea între paranteze a adevărului s-a dovedit a fi de-a lungul anilor molipsitoare. Sunt numeroase exemple în istoria noastră recentă care au arătat că cine strigă mai tare este nu doar auzit, ci şi ascultat. Minţile înfierbântate sunt deseori sămânţa răului. Aşa s-au născut dictaturile, regimurile totalitare.

George Arun - Deutsche Welle