Finul lui Ponta pregăteşte o nouă lovitură legislaţiei penale

Marius Manolache, în campania prezidenţială Foto: Facebook

Deputatul PSD Marius Manolache, finul premierului Victor Ponta, vrea ca procurorii să nu mai poată face recurs în cazul în care inculpaţii sunt achitaţi de prima instanţă a Înaltei Curţi. Propunerea legislativă va fi dezbătută exact în săptămâna în care alte 20 de proiecte de modificare a Codului Penal vor primi avize în Comisia Juridică

Deputatul PSD Marius Manolache a depus un proiect legislativ pentru modificarea legislaţiei penale, mai exact a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Propunerea lui Manolache vizează procesele care se judecă pe fond la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conform legii în vigoare, Înalta Curte judecă procese în care sunt implicate persoane speciale în ierarhia statului, cum ar fi parlamentarii sau miniştrii. Astfel, orice demnitar care a încâlcat legea ajunge să fie judecat direct de Curtea Supremă, mai întâi de completul de trei judecători. Legea spune că, indiferent de sentinţa dată de compeltul de trei judecători, şi inculpatul, şi procurorul pot face apel, iar apelul se judecă la completul de cinci judecători.

Marius Manolache a modificat articolul 24 din lege în sensul următor: „Apelul nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului“. Altfel spus, dacă este condamnat, inculpatul poate contesta sentinţa la completul de cinci judecători. În schimb, dacă inculpatul este achitat, procurorul nu mai poate contesta sentinţa, cum se întâmplă în acest moment.

Argumente false
Deşi este avocat de profesie, Manolache foloseşte sofisme în loc de argumente atunci când motivează schimbarea legii. „Actuala reglementare creează posibilitatea unor situaţii, să le numim procesuale, de neacceptat. Astfel, să presupunem că într-o situaţie concretă, soluţia pronunţată de către completul de 3 judecători este una de achitare. Parchetul declară recurs, iar acesta este admis cu majoritate de către completul de 5 judecători, făcându-se două opinii separate în sensul respingerii recursului. Într-o asemenea situaţie, se constată că dobândeşte autoritate de lucru judecat o hotărâre de condamnare dată de 3 judecători din 8, judecători de acelaşi rang şi care funcţionează în cadrul instanţei supreme, adică în cadrul celei mai înalte jurisdicţii în stat “, arată Manolache în expunerea de motive.

Exemplul său ipotetic, bine învelit în haine populiste, nu are nicio legătură cu realitatea legislativă. Judecătorii care formează completele de la Curtea Supremă nu pot fi trataţi individual - aşa cum spune Marius Manolache-, ci grupaţi în complete, aşa cum spune legea. Nu contează că un judecător din trei sau doi din cinci nu sunt de acord cu opiniile colegilor lor. Ceea ce contează e verdictul final, al completului. Aşadar, nu pot fi adunate sentinţele fiecărui judecător în parte care vin în favoarea inculpatului, pentru a justifica dacă decizia este corectă sau nu.

În concluzie, dacă modificările propuse de deputatul PSD vor trece, demnitarii cu probleme penale achitaţi în primă instanţă nu vor mai trece şi prin emoţiile de la a doua instanţă, care dă sentinţa definitivă. Deputatul PSD a depus proiectul în 10 iunie, acesta aflându-se în consultare publică la Camera Deputaţilor.

Magistraţii, vizaţi şi ei
În aceeaşi iniţiativă legislativă, Marius Manolache mai propune înfiinţarea în cadrul Parchetului General (condus de Tiberiu Niţu) a unei secţii de investigare a infracţiunilor săvârşite de procurori şi judecători. „Soluţia legislativă se impune dată fiind ineficienţa dovedită a mijloacelor legale şi procedurale existente în legătură cu investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în exercitarea profesiei. Numărul soluţiilor definitive de achitare pronunţate de magistraţi constrastează flagrant cu numărul de dosare penale în care aceştia sunt investigaţi pentru fapte săvârşite în exercitarea profesiei (represiune nedreaptă, cercetare abuzivă)“, consideră deputatul PSD.

Propunere alui Marius Manolache este cu atât mai ciudată cu cât există deja două astfel de secţii care să investigheze faptele penale ale magistraţilor în cadrul DIICOT şi DNA, structuri care funcţionează în cadrul Parchetului General. Iar Marius Manolache ştie acest lucru, pentru că propune înfiinţarea unei noi secţii, „care să investigheze infracţiunile săvârşite de procurori şi de judecători, altele decât cele date în competenţa DNA şi DIICOT“.

Afaceri cu Ponta
Marius Manolache este finul premierului Victor Ponta şi asociat cu acesta în cadrul unui cabinet de avocatură. În declaraţia de interese publicată în anul 2007, Victor Ponta apare ca „senior partner“ în casa de avocatură „Şova şi Asociaţii“ şi, de asemenea, asociat în „cabinetele de avocat grupate «Ponta Victor Viorel» şi «Manolache Marius»”. De asemenea, Marius Manolache este urmărit penal de DNA în dosarul „Realitatea Media“.

Intrăm în săptămâna mare a Justiţiei
Comisia Juridică va da marţi avize pentru 22 de proiecte legislative ce vizează modificarea Codului Penal sau a Codului de Procedură Penală. Printre cele mai scandaloase proiecte se numără cel al senatorului PSD Şerban Nicolae, care vrea ca persoanele anchetate pentru corupţie să nu mai fie arestate preventiv, şi cel al ministrului pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, care, într-un mod foarte încâlcit, a propus amnistierea parlamentarilor care au comis infracţiuni de serviciu sau de corupţie până la intrarea în vigoare a noului Cod Penal (februarie 2014).

În plus, săptămâna trecută a apărut pe ordinea de zi a Comisiei Juridice încă un proiect de lege, semnat de parlamentari PSD şi UDMR, care dezincriminează conflictul de interese. De acest proiect ar putea beneficia premierul Victor Ponta, pentru care DNA a cerut începerea urmării penale chiar pentru conflict de interese. Deocamdată, solicitarea DNA a fost respinsă de Parlament. Însă, când Ponta  nu va mai fi parlamentar, procurorii DNA vor putea să-i ceară preşedintelui avizul pentru urmărirea penală a lui Victor Ponta. 

Gabriel Oprea ameninţă cu ieşirea de la guvernare
Vicepremierul Gabriel Oprea le-a ceut parlamentarilor PSD să nu se atingă de legislaţia penală dacă mai vor să rămână la guvernare.  „În primul rând, vreau să vă spun că problemele de justiţie, în general, eu nu le discut. Eu, Gabriel Oprea, membru al Guvernului, dar şi preşedinte UNPR, militez pentru întărirea justiţiei, şi asta puteţi verifica. Avem doi piloni, interesul naţional şi statul român. Şi milităm, într-adevăr, pentru întărirea statului român. I-am spus-o şi lui Victor Ponta, le-am spus-o şi colegilor de coaliţie. În momentul în care constatăm că se lucrează , de exemplu, la noul Cod Penal, - unii pe furiş, vor să îl modifice - sau se doreşte un atac asupra statului român, pe noi ne-au pierdut drept parteneri“, a spus Gabriel Oprea în emisiunea „După 20 de ani“, difuzată la PROTV. Este al doilea mesaj în numai câteva zile pe care îl dă Oprea, după ce joi, la „Adevărul Live“, vicepremierul a spus pentru prima dată că nu susţine modificările la Codul Penal.

„În locul lui Ponta, mi-aş da demisia“
Fără cele 56 de voturi ale parlamentarilor UNPR, PSD ar putea trece modificările la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală numai cu sprijinul UDMR, partid aflat acum în Opoziţie. Totuşi, maghiarii au votat alături de PSD respingerea tuturor cererilor Justiţiei de arestare preventivă sau de începerea urmării penale.

Vicepremierul Oprea a avut o declaraţie surprinzătoare atunci când a fost întrebat dacă, în locul lui Victor Ponta, urmărit penal, ar fi plecat din fruntea Guvernului. „Eu, dacă aş fi în locul lui, mi-aş da demisia. E decizia lui Victor Ponta. Un om e vinovat, sau nevinovat, printr-o decizie a judecătorilor. Nu e deloc uşor nici pentru imaginea României ca premierul să fie anchetat. E un premier bun, dar poate fi şi mai bun“, a răspuns Oprea.