EUObserver: România şi Bulgaria vor cere UE aderarea la Schengen în schimbul acceptării cotelor de imigranţi

România şi Bulgaria vor lega adoptarea cotelor obligatorii privind imigranţii de admiterea lor în zona Schengen, a declarat un înalt oficial guvernamental bulgar, pentru Euobserver.

România şi Bulgaria ar putea deveni atractive pentru refugiaţi ca ţări de tranzit, în cazul în care vor fi admise în spaţiul Schengen, notează EuObserver. Se deschide o noua ruta din Grecia spre Europa continentală pentru migranţi.

România şi Bulgaria vor profita de acest context şi vor condiţiona acceptarea cotelor de imigrabţi de aderarea la spaţiul Schengen. „Bulgaria şi România au o poziţie diferită faţă de grupul de la Vişegrad”, a declarat vicepremierul bulgar Meglena Kuneva, referindu-se la Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, care refuză mecanismul permanent de repartizare a cotelor de imigranţi.

România şi Ciprul cer Uniunii Europene concesii în schimbul primirii unui număr de azilanţi, susţine site-ul EUObserver, într-un articol publicat marţi şi semnat de Nikolaj Nielsen, fiind interpretă o declaraţie a prim-ministrului  Victor Ponta în care este sugerat faptul statul român nu va primi azilanţi dacă României nu i se permite să adere la zona Schengen.

„Solidaritate înseamnă atât drepturi, cât şi obligaţii, aşa că, dacă vor să avem aceleaşi obligaţii, trebuie să ne dea aceleaşi drepturi”, a declarat Ponta luni după ieşirea de la BPN al PSD,  afirmaţia social-democratului fiind interpretată de cei de la EUObserver.

„România şi Bulgaria speră să adere la zona de liberă circulaţie încă din 2011, după ce au aderat la Uniunea Europeană (UE) în 2007. Însă corupţia şi statul de drept au blocat procesul  (...) Germania s-a opus aderării, în pofida susţinerii aderării României la Schengen atât de către Comisia Europeană (CE), cât şi de către Parlamentul European (PE)” scrie Nielsen care precizează că „toate statele membre, cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, Bulgariei, României şi Croaţiei fac parte din Schengen. Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, care nu sunt membre UE, fac, de asemenea, parte din Schengen”.

„Mai mult de 1.785 şi ceva, nu“

Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat poziţia oficială a statului român privind criza imigranţilor care a lovit Europa, înainte ca Executivul european să prezinte cotele de redistribuire pentru fiecare stat-membrui. Şeful statului a spus că în Consiliul Europei au avut loc mai multe discuţii succesive despre problema refugiaţilor, iar poziţia României a fost de fiecare dată aceeaşi: România nu este de acord cu impunerea cotelor de către UE, ci pledează pentru cote voluntare. În acest context, şeful statului a spus că România nu va primi mai mult de 1.795 de refugiaţi.

Preşedintele Klaus Iohannis nu şi-a schimbat poziţia nici după ce Juncker a prezentat planul Comisiei Europene, care prevede cote obligatorii pentru fiecare stat-membru. „Nu considerăm că este o soluţie sau oportun să vorbim de cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, aş putea spune, fără a consulta statele membre“, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

O decizie finală în chestiunea cotelor de imigranţi va fi luată la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de luni, 14 septembrie, la Bruxelles, unde vor participa miniştrii de Interne din toate statele membre UE. România va fi reprezentată de Gabriel Oprea, care a stabilit strategia României împreună cu preşedintele Iohannis. „Din partea României, va participa ministrul de Interne, cu care am avut o discuţie în această dimineaţă, iar mandatul ministrului de Interne la conferinţa JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii“, a anunţat şeful statului.

„Analiză a dosarului Schengen“

Iohannis a spus neapartnenţa României la spaţiul Schengen a ajutat, în mod paradoxal, România în acest exod al imigranţilor. Deşi şi-a fixat drept deziderat politic aderarea la spaţiul Schengen, preşedintele Iohannis a spus că se impune o analiză în cadrul şedinţei CSAT de săptămâna viitoare a dosarului Schengen în ceea ce priveşte România.. „Faptul că România nu este membră Schengen a fost un avantaj pentru noi, pentru că nu s-a putut intra în România pe o filieră care nu a putut fi supravegheată. Am inclus pe şedinţa CSAT şi o analiză a dosarului Schengen“, a mai menţionat Iohannis.