Efectul Elena Udrea asupra scenei politice

Meciul de box Elena Udrea vs DNA a ajuns la repriza a treia. Săptămâna aceasta, Parlamentul este chemat să încuviinţeze sau să respingă solicitarea de urmărire penală şi de arestare a fostului ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului. DNA o acuză pe Elena Udrea de luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu şi fals în declaraţii.

Elena Udrea a fost unul dintre cele mai controversate şi mediatizate personaje din ultimii zece ani. Politicieni, oameni de afaceri, jurnalişti, patroni de trusturi de presă, şefi ai serviciilor sau ai justiţiei, cu toţii s-au aflat la un moment dat în preajma fostului candidat PMP la preşedinţia României.

Piramida de putere a Elenei Udrea a început să se prăbuşească încă din campania pentru alegerile prezidenţiale. Dezastrul a continuat apoi cu numeroasele cereri de arestare solicitate de către DNA şi chiar cu reţinerea şi arestarea preventivă pentru 72 de zile a fostului ministru.

La începutul anului, când noua putere se instala la Cotroceni, iar perdanţii alegerilor prezidenţiale îşi tratau rănile, arestarea Elenei Udrea, percepută ca o răfuială între oamenii promovaţi de fostul preşedinte, a avut impact doar asupra imaginii lui Traian Băsescu şi a celor două mandate prezidenţiale ale acestuia.

Contextul politic în care DNA solicită din nou arestarea Elenei Udrea este însă cu totul diferit faţă de începutul anului, partidele politice sunt într-o dinamică continuă, trecând prin schimbări de leadership, astfel că arestarea fostului ministru generează efecte asupra întregii scene politice.  

Jocurile de putere din interiorul PSD

În urma congresului din 18 octombrie, în PSD coexistă trei centre de putere reprezentate de Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea şi Victor Ponta, fiecare cu propriile interese şi calcule politice.

Fiecare centru este interesat în creşterea şi amplificarea proprii puteri şi subminarea celorlalte două centre de putere.

Liviu Dragnea, noul preşedinte al PSD şi condamnat în primă instanţă în dosarul ”Fraudă la Referendum”, trebuie să demonstreze că are capacitatea şi forţa de a genera schimbări într-un partid refractar la orice încercare de reformă şi care, în perioada în care preşedinte a fost Victor Ponta, a dobândit eticheta de apărător al corupţilor.

Victor Ponta, actualul premier al PSD, el însuşi cu procurorii pe urmele lui, apărat de colegii din Parlament de o cerere de începere a urmării penale, este interesat să demonstreze că DNA poate începe urmărirea penală şi fără ca persoana în cauză să fie arestată. Pe termen scurt, fără presiunea unei noi candidaturi în 2016, Ponta este mult mai interesat de subminarea autorităţii lui Liviu Dragnea, decât de propria imagine.

Valeriu Zgonea, preşedintele executiv al PSD, îşi construieşte la rândul său o imagine de reformator, în aşteptarea unei conjuncturi favorabile care să îl propulseze în funcţia de preşedinte al partidului, şi este interesat să demonstreze că are ”cheile Parlamentului” în mâna sa.

Primul episod al confruntării între cele trei centre de putere a avut loc în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, care a avizat favorabil cererea de urmărire penală a Elenei Udrea, dar nu a întrunit cvorumul necesar pentru a emite un aviz şi în privinţa cererii de arestare.

În urma votului din Comisia juridică, Liviu Dragnea, cel care declara ca un începător într-ale politicii că, ”dacă l-au urmat 433 de mii de oameni la Congres, îl vor urma şi câţiva parlamentari”, înregistrează primul eşec usturător ca lider al PSD, în timp ce Valeriu Zgonea şi Victor Ponta îşi arată fiecare forţa de reacţie.

Următorul episod în lupta de putere din interiorul PSD va fi momentul votului în plenul Camerei Deputaţilor. Victor Ponta a absentat la ambele şedinţe în care s-au aprobat cererile de arestare pentru Elena Udrea, în timp ce Liviu Dragnea a absentat doar la prima şedinţă.

Liviu Dragnea va trebui să demonstreze că ceea ce s-a întâmplat în Comisia juridică a fost doar un accident şi că stăpâneşte foarte bine partidul, astfel că libertatea Elenei Udrea depinde în foarte mare măsură de puterea de influenţă a noului preşedinte al PSD asupra propriului grup parlamentar.

Demisia lui Oprea şi abuzul în serviciu

Ministrul de Interne şi vicepremierul pentru probleme de siguranţă naţională, Gabriel Oprea, se află în centrul unui întreg scandal privind refuzul acestuia de a demisiona, ca urmare a abuzului în funcţie care a generat moartea unui poliţist.

Demisia lui Oprea, creaţie a laboratoarelor cotroceniste ca apărător al interesului naţional şi fost partener de guvernare al Elenei Udrea, ar reprezenta o mare pierdere pentru fostul ministru.

Elena Udrea poate câştiga, însă, un oarecare capital de simpatie publică prin confruntarea celor două imagini: dacă în cazul Elenei Udrea abuzul în serviciu, care a generat presupuse fapte de corupţie, este pedepsit cu arestul, în cazul lui Gabriel Oprea abuzul în serviciu, în urma căruia a murit unui om, rămâne nepedepsit, lideri politici şi importante instituţii ale statului încercând să muşamalizeze întreaga poveste.

Jocurile de putere din interiorul PNL

Cererea de arestare a Elenei Udrea apare cu doar trei săptămâni înainte ca PNL să îşi definitiveze candidaturile pentru alegerile locale.

Animozităţile dintre liderii fostului PDL şi cei ai fostului PNL se vor acutiza pe fondul nemulţumirilor celor care nu vor se vor regăsi pe lista de candidaturi. 

Arestarea Elenei Udrea, fost ministru PDL în cabinetul Emil Boc, aduce din nou în prim plan imaginea şi dimensiunea corupţiei din timpul guvernării portocalii, vulnerabilizând şi imaginea noului PNL.

Perioada guvernării PDL este asociată cu măsurile dure de austeritate, luate pe fondul crizei economice din perioada 2009 – 2012. Scăderea încrederii şi a popularităţii portocaliilor în rândul populaţiei a fost accentuată de scandalurile de corupţie, apariţiile Elenei Udrea care epata prin ţinutele scumpe, şi lipsa de solidaritatea a majorităţii liderilor PDL cu populaţia care a suferit ca urmare a tăierii salariilor şi creşterii TVA.

Astfel PDL a dobândit extrem de rapid eticheta de partid al corupţilor. Conform sondajelor de opinie, la capitolul Imaginea publică a partidelor politice, pe dimensiunea Oamenii cei mai corupţi, în august 2010 PDL conducea cu un procent de 29%, spre deosebire de PSD(20%) sau PNL (7%), iar în octombrie 2010 percepţia despre corupţia PDL atinsese 34%, în timp ce PSD a coborât la 16% iar PNL la 3%.

Declaraţiile ”pe surse” ale Elenei Udrea, conform cărora ”banii de la Buzăianu” au ajuns la PDL, lovesc în mod direct şi în imaginea celor doi lideri PDL, Emil Boc şi Vasile Blaga.

Pe fondul noilor acuzaţii şi dezvăluirilor pe care le va face Elena Udrea, foarte probabil, mulţi lideri PDL se vor vedea traşi pe linie moartă pentru a nu dăuna imaginii partidului, ceea ce va contribui la accentuarea tensiunilor dintre cele două partide, foştii liberali profitând de situaţia creată pentru a-şi consolida poziţia în noua structură de putere.

Mişcarea Populară şi Traian Băsescu

Pe termen scurt, cererea de arestare a Elenei Udrea îl ajută pe Traian Băsescu, acreditând ideea că întoarcerea acestuia în politică deranjează o parte a sistemului, care l-ar dori ieşit la pensie pe fostul preşedinte.

Traian Băsescu, după congresul din 24 octombrie, nu se va mai exprima şi nu va mai transmite mesaje în spaţiul public în calitatea de fost preşedinte, ci în calitatea oficială de preşedinte al Mişcării Populare.

De fiecare dată când Traian Băsescu se va pronunţa despre cazul Elena Udrea, indiferent care va fi poziţia acestuia, el  nu va mai exprima un punct de vedere personal, ci va reprezenta punctul de vedere al partidului.

Pe termen lung, problemele cu justiţia ale Elenei Udrea vor atârna ca un bolovan de piciorul nou (re)lansatului partid. Transferul pozitiv de încredere care se face dinspre Traian Băsescu spre Mişcarea Populară va fi dublat de transferul negativ care se face dinspre Elena Udrea via noul preşedinte al partidului.

Credibilizarea Antenei3

Dezvăluirile prezentate de Antena3, din dosarul Gala Bute, despre intervenţiile pe care le făcea echipa de imagine a Elenei Udrea la televiziuni precum Protv, Realitatea sau B1, cărora le trimitea materiale, solicitări, mesaje sau rugăminţi despre cum să fie reflectată activitatea fostului ministru au un impact devastator asupra aşa-numitei ”mass-media de dreapta”.

Noul dosar în care DNA cere arestarea Elenei Udrea aduce noi dezvăluiri despre relaţiile presă-politic, şi anume că fostul ministru ajunsese să deţină şi să controleze din umbră cotidianul Evenimentul Zilei.  

Dosarele Elenei Udrea scot în evidenţă slăbiciunile şi vulnerabilităţile unei părţi importante din mass-media, dependenţa de mediul politic şi riscul ridicat de şantaj la care este supusă (a se vedea şi reacţia televiziunilor, cu excepţia Digi24, în cazul Gabriel Oprea şi eforturile monumentale pe care le-au depus pentru acoperirea subiectului şi apărarea ministrului de Interne).

O mare parte din publicul televiziunilor considerate a fi ”de dreapta” se va mută în online, acolo unde manipularea sau ”spălarea creierelor” funcţionează foarte greu, astfel că posturi precum RealitateaTv sau B1 vor încerca şă-şi formeze un public nou.

Singurul beneficiar dezvăluirilor din dosarele Elenei Udrea este postul Antena3, care nu doar că se credibilizează în faţa propriului public, dar câştigă şi un public nou, întărind mesajul că este singurul post de televiziune onest, care şi-a asumat din convingere lupta împotriva lui Traian Băsescu şi a sistemului condus de acesta şi că, în general, tot ceea ce face este din convingere, nu la comanda vreunui politician sau al unui grup de interese.