Două noi rapoarte GRECO, o singură concluzie: răspunsul românesc este „global insuficient“

Shutterstock

Coşmarul continuă. Neschimbat. Curg, în flux constant, rapoartele despre justiţia din România elaborate de organismele Consiliului Europei.

Ceea ce dă oarece substanţă zvonurilor persistente că, din toamnă, s-ar putea să fim  nevoiţi să ne confruntăm, la Bruxelles, cu eventuala demarare de proceduri de sancţionare pentru ceea ce se invocă de luni şi luni de zile, nerespectarea sau/şi încălcarea valorilor statului de drept şi angajamentelor României în acest sens. Angajamente luate la aderare în raport cu UE, mai înainte fiind cele asumate în primul contact al ţării noastre cu valorile spaţiului european, în momentul aderării la Consiliul Europei.

Rapoartele de acum fac parte din procesul de analiză pe care tot continuă să-l facă experţii Consiliului Europei, în cazul de acum cei din GRECO (Grupul de state care luptă împotriva corupţiei) pentru a se vedea, nu pe bază de promisiuni şi gargară politică, ci pe bază de date şi cifre, cum s-au ţinut ai noştri de promisiunile făcute în ceea ce priveşte construcţia legislativă şi apoi aplicarea măsurilor de luptă împotriva fenomenului corupţiei.

O singură observaţie de context. dacă, până acum, aceste rapoarte şi concluziile lor erau oricum extrem de importante deoarece, aşa cum s-a văzut, erau preluate ca bază pentru elaborarea analizelor Comisiei şi Parlamentului European, fiind trimise ca atare în marile cancelarii europene, de data asta trebuie lecturate într-o cheie nouă: este vorba despre primul material extrem de dur şi de critic ce va trebui să fie procesat de noile echipe instalate la Bruxelles. Sunt chiar primele rapoarte pe care le va primi noul comisar pe probleme de justiţie sau noul preşedinte al Comisiei de specialitate din Parlamentul European. În plus, din momentul în care România şi-a anunţat intenţia fermă de aderare la zona Euro, diverse organisme de supraveghere trebuie să transmită evaluări specifice privind siguranţa şi sustenabilitatea pieţei româneşti, inclusiv în raport cu lupta împotriva corupţiei.

În cele două rapoarte publicate azi, notează cei de la GRECO, se poate constata că „România a făcut foarte mici progrese pentru a aplica măsuri pentru prevenirea corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a răspunde temerilor provocate de controversata sa reformă a justiţiei“.

După ce salută - ca fapt pozitiv - angajamentul anunţat de Primul Ministru de a abandona reformele controversate ale justiţiei, GRECO începe lista foarte lungă a observaţiilor. Şi aici începem să avem probleme.

Pentru cei care doresc să citească integral documentele, le reproducem în finalul acestui articol. Iată, în continuare, o selecţie din principalele concluziile din cele două rapoarte GRECO.

În primul Raport care analizează stadiul implementării măsurilor recomandate de GRECO în 2015 privind lupta împotriva corupţiei parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, GRECO ajunge la concluzia că ţara noastră a pus în aplicare integral doar una dintre cele 13 recomandări, a implementat parţial 3 şi nu a implementat deloc 6.

„În ce priveşte parlamentarii, progresele realizate de la ultimul Raport de conformitate până acum sunt foarte limitate: nu s-a făcut nici o analiză regulată a regulilor şi practicilor din cadrul procesului legislativ. În ciuda cererii exprese formulate de GRECO ca procedurile de urgenţă să fie folosite doar cu titlu excepţional şi într-un număr limitat de circumstanţe, autorităţile au continuat să recurgă la OUG pentru adoptarea unor amendamente importante la legislaţie... În plus, nu există nici un mecanism eficient pentru a fi aplicat la Curtea de etică a parlamentarilor. Raza de acţiune a incriminării conflictelor de interese rămâne limitată şi nu contribuie la prevenirea sau managementul situaţiilor înainte ca ele să devină infracţiuni penale. Nu a fost adoptată nici un fel de dispoziţie specială pentru a clarifica situaţii altele decât incompatibilităţile... iar aplicarea sancţiunilor pentru cazurile de incompatibilitate în caz de conflict de interese doar după pronunţarea unei decizii definitive a justiţiei rămâne ceva ineficient în practică... Nu există o evoluţie semnificativă în ce priveşte aplicarea regulilor care reglementează relaţiile cu lobbyiştii şi cu alte persoane care încearcă şă influenţeze procesul legislativ.

GRECO este preocupat de tensiunile politice în jurul reformelor sistemului judiciar care persistă în România şi de consecinţele potenţial prejudiciabile în lupta contra corupţiei. Ultimele tentative ale autorităţilor româneşti de a reduce perioade de prescripţie în cazul unor anumite infracţiuni de corupţie, dacă vor fi adoptate, compromit în mod grav lupta împotriva corupţiei... În plus, nu au fost abordată nici necesitatea de a folosi criterii obiective de selecţie în numirea sau revocarea procurorilor şi nici nevoia de a întări rolul CSM în acest proces. De fapt, recentele modificări aduse dispoziţiilor juridice pertinente precum şi recenta jurisprudenţă a Curţii Constituţionale au întărit şi mai mult rolul executivului în numirea procurorilor care ocupă cele mai înalte posturi şi au slăbit rolul CSM, în detrimentul echilibrului puterilor. Atacurile persistente ale oamenilor politici împotriva procurorilor de rang înalt, destituirea directorului DNA şi tentativa de destituire a Procurorului General nu fac decât să întărească dubiile privind adevăratele obiective ale acestor amendamente legislative adoptate după o procedură care nu respectă normele statului de drept.“

Ţinând cont de aceste lucruri, GRECO trage concluzia că nivelul de conformitate cu recomandările rămâne „global insuficient“.

În al doilea Raport este evaluat stadiul de conformitate cu recomandările din Raportul ad hoc privind reforma justiţiei, document pregătit prin procedura de evaluare în urgenţă, concluzia diind acum că autorităţile române au aplicat doar una dintre cele cinci recomandări.

Se remarcă existenţa unor progrese realizate în eliminarea unor incompatibilităţi în cazul judecătorilor şi procurorilor precum şi adoptarea de către autorităţi a unor anumite măsuri iniţiale pentru a rezolva problema pensionării anticipate a judecătorilor şi procurorilor şi consecinţele acestei situaţii.

Dar GRECO „transmite în mod special îngrijorarea că a fost complet ignorată recomandarea sa privind abandonarea formării secţiei parchetului pentru cercetarea infracţiunilor comise în cadrul sistemului judiciar. Noua legislaţie cuprinde chiar modificări, mai ales în ce priveşte numirea şi revocarea procurorilor de rang înalt, independenţa funcţională a procurorilor, responsabilităţile personale ale judecătorilor şi procurorilor etc. care, per ansamblu, ameninţă în mod grav independenţa puterii judiciare în România“.

La nivel general, concluzia este clară şi nicidecum interpretabilă: România rămâne subiect al procedurilor GRECO de neconformitate cu recomandările primite, cerându-se în consecinţă autorităţilor române să raporteze pe mai departe modul în care se vor conforma celor solicitate până în 30 iunie 2020.

Până atunci, toate aceste texte devin subiectul analizei operative în organismele specializate ale UE ca parte a analizei comprehensive care este demarată la nivelul tuturor Statelor Membre în legătură cu respectarea valorilor statului de drept.