De la Ghiţă Pristanda la Ghiţă Mogulul

Sebastian Ghiţă a declarat zilele trecute că Ion iliescu ar trebui să se retragă din PSD FOTO Mediafax

De câteva zile, privesc spectacolul dezgustător care se petrece în PSD. Mi se pare că în acest partid domneşte un haos de nedescris. După ce l-a plimbat ca pe urs pe Victor Ponta prin Dubai, Sebastian Ghiţă se apucă să gândească. Spre ghinionul lui, o face penibil, atât ca politician, cât şi ca patron de trust media.

Culmea, „vinovaţi” de pierderea alegerilor, pentru Ponta, Dragnea, Ghiţă & co. ar fi Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova şi, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă ..., Ion Iliescu.

Fără să vreau, îmi aduc aminte de Ghiţă Pristanda, omul sistemului, pe care Caragiale l-a portetizat în poliţist, deoarece atunci acest segment făcea legea. Azi, cei din trusturile media, ar vrea să o facă ei.

Ghiţă Pristanda dădea raportul dimineaţa în faţa prefectului care se bărbierea. Ghiţă Mogulul preferă să bea cafeaua cu şeful său în Dubai şi apoi să vorbească gura fără el. Ghiţă Pristanda îl slujea pe Tipătescu, dar nu uita să-l aprecieze şi pe Caţavencu, a cărui gazetă o citea ca pe „evanghelie”. Ghiţă Mogulul s-a trezit vorbind că vinovatul principal e Ion Iliescu. Probabil că atunci când s-a înscris în PSD, cunoştinţele sale despre acest partid speriau cifra 0. Altfel niciun om cu scaun la cap nu şi-ar imagina cum de a putut să spună că Ion Iliescu trebuie să plece din PSD.

Ce n-a înţeles Ghiţă Mogulul, e că PSD este şi va fi Ion Iliescu, că ne place sau nu de omul politic Iliescu.  E simplu, ca în filmele lui Sergiu Nicolaescu: Sergiu Nicolaescu regizor, Sergiu Nicolaescu scenariu, Sergiu Nicolaescu rol principal.

Când făcea flash-back-uri în timp, Nicolaescu alegea tineri care să-i semene (Dan Bitmann, cehul Petr Falc), dar care să gândească şi să simtă la fel, vorba cântecului din reclama electorală. Ion Iliescu a încercat asta cu doi oameni: Adrian Năstase şi Victor Ponta. Niciunul nu s-au încadrat în scenariu şi asta i-a costat scump pe amândoi. Ghiţă Mogulul nu a înţeles nici ce ştia Ghiţă Pristanda: că poţi să „tragi condeiul” la steaguri, indiferent că pe prefect îl cheamă Tipătescu sau Caţavencu. Deşi îi admira pe amândoi, nici prin gând nu i-a trecut lui Pristanda să-l schimbe pe venerabilul neica Trahanache, deşi se mai găseau diletanţi ca Farfuridi sau Brânzovenescu.

Victor Ponta nu avea cum să fie urmaşul lui Ion Iliescu. Îi lipseau anii de ucenicie, experienţa. Victor Ponta, ca procuror, s-a bazat pe flerul tipic miliţienilor târşiţi. Acest fapt te ajută când eşti executant, când ajungi şef, îţi trebuie şi charismă, ceea ce niciun „urmaş” al lui Ion Iliescu nu a avut.

Ion Iliescu a avut două mandate prezidenţiale constituţionale, exceptând perioada 1990-2002, considerată de provizorat. Cine a dorit să-l schimbe pe Ion Iliescu a ajuns cumva pe făraşul istoriei: Petre Roman, Adrian Năstase, Mircea Geoană.

Victor Ponta îşi întrevede sfârşitul politic. El nu-şi pune problema dacă să plece de la conducerea partidului şi a guvernului ci, când să facă acest lucru, sperând să nu dispară asemeni Elodiei ci, să mai vină pe la televizor, între două reclame la şampon şi una la saltele de dormit.

Paradoxal, Traian Băsescu, teoretic un adversar, a învăţat mai multe de la Ion Iliescu decât toţi „copiii” din jurul fostului preşedinte.

Totuşi, Ghiţă Mogulul a avut un dram de demnitate. A ales să plece din PSD la vreme, nu ca Ghiţă Pristanda, să dea onorul vreunui Agamiţă Dandanache, gen Liviu Dragnea, care se crede urmaşul haiducilor din Codrul Vlăsiei, numit de turci Deliorman, „Pădurea nebunilor”, rămas în româneşte, Teleorman.