Scrisoarea deschisă a lui Ion Iliescu către PSD: Plătim acum preţul confuziei ideologice din ultimii zece ani. Am devenit un partid-spectacol
0
Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a publicat pe blogul personal o scrisoare deschisă adresată membrilor şi simpatizanţilor PSD. Iliescu susţine că refuză să primească lecţii de la oameni care cred că şi-au cumpărat un partid, PSD, şi îl conduc, direct sau prin interpuşi, ca pe o corporaţie.
Redăm integral conţinutul scrisorii.
„Voi fi extrem de direct. Am participat la şedinţa Biroului Executiv Central al PSD din 27 noiembrie 2014, prezentând colegilor din conducerea partidului un apel la raţiune şi la sinceritate.
PSD trece printr-un moment dificil, după pierderea alegerilor prezidenţiale. În cei douăzeci şi cinci de ani care au trecut de la Revoluţia din Decembrie 1989 nu este singurul moment de acest gen. Şi nu este PSD singurul partid care trece prin astfel de momente. Important este să fim solidari, să înţelegem de ce am pierdut, unde am greşit, şi să luăm decizii în consecinţă. Înainte de a căuta vinovaţi, avem de căutat soluţii pentru problemele cu care ne confruntăm.
Din păcate, ieri am avut parte, în locul unei analize, de o măsură extremă: excluderea din partid a trei membri ai Comitetului Executiv, masură care nu a rezolvat niciuna dintre problemele partidului. De fapt, ea nu a făcut decât să le agraveze. Este motivul pentru care am votat împotriva excluderii celor trei colegi: Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova. Nu cred că delictul de opinie are ce căuta printre valorile unui partid democratic. În acelaşi timp fac un apel la cei trei excluşi din partid: să nu se lase antrenaţi, în perioada urmatoare, în acţiuni îndreptate împotriva partidului. Ar face rău, crezând că fac un bine.
Mai grav decât acest gest pripit este faptul că liderii partidului nu înţeleg ce le reproşează cu adevărat membrii şi simpatizanţii PSD. Este vorba despre faptul că, de la o vreme, şi mai ales în campania electorală care a trecut, PSD a evitat cu obstinaţie să-şi asume identitatea sa de stânga, social democrată. Da, personal, am susţinut formarea USL, şi alianţa cu PNL. Am susţinut guvernarea PNL, până în 2008. Am făcut toate astea condiţionat, insistând pentru păstrarea identităţii noastre ideologice, de social-democraţi, lucru care, până la un punct, s-a întâmplat.
Acum se conturează la vârful partidului scuza că Victor Ponta ar fi pierdut pentru că eu aş fi communist, ceea ce ar afecta imaginea partidului. Este o mizerie, şi un act de laşitate, lucruri pe care nu le pot înţelege şi accepta. Cu explicaţia asta toţi cei care trebuie să-şi asume responsabilităţi pentru insucces sunt exoneraţi de orice raspundere. Fuga de răspundere nu este o soluţie.
PSD este partidul Revoluţiei, prin filiaţia FSN-FDSN-PDSR-PSD. Prin Revoluţie, România a făcut cea mai radicală ruptură de comunism din Estul Europei. Că partidul n-a ştiut să spună apăsat aceste lucruri, e greşeala noastră. Dar este de neînţeles lipsa de reacţie a partidului atunci când oameni care nu ştiu nimic despre trecut, în afară de etichetele puse de adversarii noştri, strigă ”Jos comunismul!” într-o ţară care suferă grav de pe urma exceselor şi eşecurilor capitalismului. Este şi mai de neînţeles-şi de neacceptat-ca necesara critică a aceluiaşi capitalism să fie mai articulată, şi mai pertinentă, la oameni de dreapta, decât la reprezentanţii partidului nostru.
Aşadar, refuz să primesc lecţii de la oameni care cred că şi-au cumpărat un partid, PSD, şi îl conduc, direct sau prin interpuşi, ca pe o corporaţie. PSD nu este proprietatea nimănui. PSD nu este o investiţie, şi nici programul său politic nu se confundă cu un plan de afaceri. Iar guvernarea nu este un profit, care trebuie maximizat cu orice preţ. Această viziune caricaturală ne-a făcut mai mult rău decât orice altceva în această campanie electorală. Dacă vom continua pe drumul ăsta, eşecul nu este departe. Viaţa oamenilor nu se reduce doar la bani.
Nu fac parte dintre aceia care cred că săracii trebuie să fie reprezentaţi politic numai de săraci, că bogaţii nu au ce căuta la stânga politică. Pot da o lungă listă de oameni avuţi, din familii aristocrate, care au făcut politică de stânga, în partide comuniste. Când am vorbit despre ”săraci şi curaţi” mă refeream la modul în care este făcută bogăţia de către unii, bogaţi şi corupţi. Le urez celor avuţi cât mai multe succese în afaceri. Dar să nu amestecăm lucrurile. Dacă ai succes în afaceri nu înseamnă că eşti automat un om politic. Această calitate nu se poate câştiga cu bani. Această calitate se dobândeşte în timp, cu multă muncă, şi presupune câştigarea, şi nu cumpărarea, încrederii oamenilor.
Refuz să primesc lecţii şi de la oameni care pun interesul personal înaintea interesului public, care nu au demonstrat nimic în politică, în schimb au reuşit să îndepărteze oamenii de partid, prin aroganţă şi dispreţ. Astfel de oameni, ajunşi în fruntea partidului, sunt printre motivele pentru care românii nu l-au votat pe Victor Ponta în turul doi.
Plătim acum preţul confuziei ideologice din ultimii zece ani. Nu deplasarea spre centru o putem reproşa PSD. Ea este firească, până la urmă, ţinând cont de schimbările din societate. Ce trebuie să ne reproşăm este obsesia noastră de a fi acceptaţi de cei de ”dreapta”, care nu ne vor accepta niciodată, pentru ca suntem adversarii lor fireşti. Nu pentru ei facem politică, ci pentru cei care se recunosc în valorile şi principiile stângii. Şi, orice s-ar spune despre noi, la guvernare am fost mai performanţi decât dreapta. Dar şi despre asta se pare că ne este jenă să vorbim!
Noi suntem pe cale să pierdem competiţia la nivelul ideilor. Şi o pierdem pentru că, deşi sunt atâţia oameni, tineri sau mai puţin tineri, cu studii de cea mai bună calitate, aici sau în străinătate, declaraţi la stânga, ei nu au cu cine comunica în PSD! Să nu ne ferim de acest adevăr dureros. Oamenii aceia au convingeri ferme şi ne reproşează faptul că noi nu mai credem în valorile stângii. Ce să le spun celor care îmi reproşează asta? Ce să le spunem celor care ne reproşează structurarea partidului doar ca un instrument de exercitare a puterii, fără ideologie şi fără preocupare pentru construcţia ideologică?
Din păcate, în loc de programe serioase, noi le-am oferit generalităţi în această campanie electorală, care nu au avut nicio legătură cu agenda lor. Iar iniţiativele sociale ale guvernului, câte au fost, au fost prost promovate şi explicate. Chiar nimeni n-a putut combate convingător inepţia pe care o auzim de mai bine de un deceniu, anume că măsurile sociale, destinare reducerii polarizării economice şi sociale, creşterii justiţiei sociale şi egalităţii şanselor, nu sunt ”pomeni sociale”, ci obligaţia unei guvernări responsabile? Că astea nu au legătură cu ciclurile electorale?
Sunt multe lecţii de învăţat din această înfrângere. Poate cea mai importantă este aceea că nu putem câştiga, dacă între partid şi liderii lui există o ruptură. Din păcate, ea există acum. Mă tem că nu funcţionează acel dialog necesar-şi obligatoriu-cu activul de partid, cu organizaţiile si membri de partid, cu cetatenii. Analiza trebuie să înceapă de la bază. Democraţia internă de partid nu este o vorbă în vânt. Şi nu e cazul s-o transformăm noi, un partid de stânga, într-o formă fără fond!
Am atras atenţia, şi nu o dată, asupra pericolului care apare ori de câte ori PSD guvernează, şi anume ca toată lumea pleacă la guvernare, iar partidul rămâne de izbelişte. Din păcate aşa este şi acum, şi rezultatele se văd. Trebuie să rezolvăm împreună această problemă, esenţială pentru consolidarea partidului, în perspectiva alegerilor din 2016.
Conducerea PSD este prea stufoasă, şi din cauza asta ineficientă. Multiplicarea centrelor de decizie duce la diluarea răspunderii şi, în final, la nicio răspundere. Am devenit un partid-spectacol, iar organismele sale colegiale de conducere, forme fără fond.
Am afirmat, alături de alţii, că nu cred că ieşirea de la guvernare ar fi o idee bună. Trebuie să ne asumăm în continuare această sarcină, şi să guvernăm serios, fără concesii faţă de identitatea noastră social-democrată. Dacă vrem să rămânem cel mai puternic partid al ţării, trebuie să guvernăm profesionist, în interesul cetăţenilor. România are nevoie, în primul rând, de politici publice solide în domeniul social. În acelaşi timp nu este de ignorat nevoia unor măsuri de esenţă liberală în economie, dar şi aici se impune o observaţie, care vine ca urmare a nemulţumirilor din societate: capitalul românesc trebuie pus pe picior de egalitate cu acela străin, şi nu discriminat.
Se impune o remaniere guvernamentală, cu formarea unei echipe solide, profesioniste, coerente, care să guverneze în consecinţă. Avem nevoie de oameni care să nu poată fi atacaţi în niciun fel, nici în plan moral, nici în plan profesional.
O altă slăbiciune a PSD o reprezintă modul în care funcţionează grupurile sale parlamentare. Este nevoie de o agendă de priorităţi şi de mobilizarea exemplară la vot. Iar în acest sens, liderii de grup parlamentar au la ce să reflecteze. Dar să nu se mulţumească doar cu asta. PSD are nevoie de o schimbare radicală, de fond, a activităţii sale parlamentare.
Cred că trebuie să revenim la votul pe listă, măcar pentru Camera Deputaţilor. Iar cei care vor candida la viitoarele alegeri din 2016 să fie cunoscuţi cât mai repede, pentru a asigura o componenţă cât mai solida grupurilor de senatori şi deputaţi ai PSD. Acelaşi lucru este valabil şi pentru candidaţii noştri în alegerile locale – primari, preşedinţi de consilii judeţene, consilieri.
Este cazul ca, în pregătirea Congresului, să se pună în discuţie o nouă ofertă politică, un nou proiect de ţară, o nouă ofertă electorală. Toate astea plecând de la nevoile şi aşteptările oamenilor. Să nu ignorăm pe nimeni, mai mult, să nu uităm că sunt aproape opt milioane de oameni care nu au votat. De ce nu au votat? Poate pentru că nu le-am oferit o miză, un motiv să vină la vot. Electoratul se construieşte, nu apare spontan. Dar mai ales se fidelizează, prin bună guvernare. Plătim consecinţele a zece ani de vot emoţional, pe teme care nu au legătură cu viaţa oamenilor. Nu trebuie să mergem şi noi pe acest drum, facil şi periculos.
Nu avem de ce să ne fie ruşine de identitatea noastră. Nu avem de ce renunţa la valorile stângii. Trebuie să renunţăm însă la vanitate, la superficialitate, la abordarea conflictuală a problemelor din partid. Dacă ne concentrăm asupra căutării ”vinovaţilor”, în loc să căutăm soluţii, vom eşua şi în guvernare, şi vom deveni un partid fără prea multă relevanţă pe scena politică. De unde şi apelul meu la responsabilitate şi la sinceritate din partea tuturor“.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
