Care presiuni? Ministrul Pop este sancţionat permanent de presă şi opinia publică pentru greşeli de gramatică şi exprimări de analfabet. Dacă premierul Tudose îl susţine şi îl admiră, înseamnă că face parte din aceeaşi familie a miniştrilor agramaţi, inculţi şi analfabeţi. Dacă tăcea, filosof rămânea.

Pierderile de imagine imense care confruntă acum guvernul au drept cauză principală  comportamentul şi prestaţia ministrului Pop, inacceptabile pentru un ministru, cu atât mai puţin pentru ministrul Educaţiei. Dacă premierul Tudose nu înţelege acest lucru elementar va continua să cumuleze pierderi de imagine care i se vor întoarce în faţă la un moment dat. Să fie această îngăduinţă legată de propriile „păcate” cu teza de doctorat plagiată?

Premierul Tudose este mulţumit că ministrul Pop va veni în guvern cu o nouă Lege a manualului. „(...) O să prevadă că e un tip de manuale, la Editura Didactică şi se tipăreşte la Monitorul Oficial”.

Legea manualului, cel puţin în varianta pusă în dezbatere publică, despre care am scris aici, prevedea două lucruri imposibile:

Art. 6. Ministerul Educaţiei Naţionale achiziţionează conceptul/conţinutul manualului şcolar de la autori/grupuri de autori.

Ministerul nu poate achiziţiona drepturi de autor, acestea aparţin creatorilor pe tot timpul vieţii lor, conform Legii dreptului de autor. Autorii de manuale pot intra în contract cu cine doresc, după criteriul cine plăteşte mai bine, nu doar cu Ministerul Educaţiei Naţionale.

Nici ideea cu editura unică nu stă în picioare, pentru că statul nu-şi poate crea un monopol în piaţa manualelor, dacă nu vrea să calce în picioare tratatele europene la care România este parte. Este greu de înţeles, dle premier Tudose?

În piata manualelor intră oricine doreşte şi obţine avizarea Ministerului privind concordanţa cu programele şcolare şi principiile pedagogice, iar beneficiarii, profesori, elevi, părinţi, unităţi şcolare, decid care anume manuale sau auxiliare se potrivesc specificului colectivelor de elevi cu care lucrează.

Dacă există profesori care prin abuz de funcţie obligă elevii să cumpere anumite manuale, contra unui comision din partea editurilor, pot fi sesizate instituţiile competente, de către şefi de catedră, directori, Consilii de Administraţie, Inspectorate şcolare sau Corpul de control al ministrului. Aşa funcţionează regulile într-o economie capitalistă.

Iată problemele grave ale educaţiei de care ministrul Pop nici nu a auzit, după cum le ignoră:

  • abandonul şcolar, 30% anul acesta la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a
  • starea precară a unităţilor şcolare care nu au avize de funcţionare şi pun în pericol sănătatea şi viaţa elevilor
  • absenţa meseriaşilor din piaţa muncii româneşti, fapt ce descurajează investiţiile româneşti şi străine
  • flagelul plagiatelor care decredibilizeaza învăţământul superior românesc
  • arhitectura curriculară şi instituţională veche de 50 de ani
  • universităţile româneşti se plasează în topuri internaţionale pe locuri 700+
  • politizarea managementului şcolar
  • procentele de reuşită la examenele naţionale de absolvire sunt circa 50%, iar în mediul rural mult mai mici.
  • Plasarea României pe ultimele locuri în clasamente internaţionale credibile privind educaţia
  • analfabetismul funcţional
 

Şi iată prevederi din Programul de guvernare pe care ministrul Pop nici nu le-a citit, altfel s-ar ocupa, mai degrabă, de ele.

  • Reabilitarea / modernizarea clădirilor şcolare pentru ca toate unităţile de învăţământ să obţină autorizaţii de funcţionare (sanitară şi ISU)
  • Construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after-school.
  •  Extinderea educaţiei antreprenoriale de la şcolile vocaţionale şi tehnologice la toate şcolile din România.
  • Reînfiinţarea / modernizarea atelierelor şcoală pentru învăţământul profesional şi cel tehnologic (Perioada 2017-2020, Buget estimat: 50 mil. euro)
  • Întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului de educaţie
  • Respectarea principiului autonomiei şi descentralizării în educaţie şi a principiului responsabilităţii publice
  • Respectarea principiului dialogului social şi transparentizarea activităţii instituţiilor din sistemul de educaţie şi cercetare.
  • Regândirea modalităţilor de avansare în carieră pentru cadrele didactice, astfel încât aceasta să se realizeze în baza unor criterii şi procese relevante
  • Realizarea de activităţi de orientare şi consiliere pentru elevi şi studenţi, cu accent pe conştientizarea cerinţelor pieţei muncii.
  • Implementarea unui Proiect pilot privind invatamantrul digitalizat. Termen 1 ianuarie 2018
  •  Crearea condiţiilor necesare de confort, siguranţă şi securitate pentru toţi copiii în şcoli, care să permită inclusiv obţinerea autorizaţiilor de funcţionare (sanitară, ISU), în conformitate cu prevederile legale.
  •  Construcţia sau reabilitarea unităţilor şcolare pentru educaţia timpurie şi învăţământul primar.
  • Conectarea tuturor şcolilor la Internet prin conexiuni de mare viteză.
  • Realizarea de wireless campus-uri, începând cu învăţământul liceal.
  • Asigurarea întregului necesar de microbuze pentru transportul şcolar şi a unor campusuri şcolare în centrele de comună la standarde europene.
  • Construirea Platformei de E-learning, depozitelor online (biblioteca virtuală) şi a infrastructurii digitale de conţinuturi.
  • Implementarea catalogului electronic.
 

În Program sunt încă multe alte prevederi de care Liviu Pop nu pare să fi auzit.

În concluzie

Dacă premierul Tudose îl păstrează în guvern pe Liviu Pop nu rezolvă nimic în recâştigarea respectului şi imaginii pozitive în ochii populaţiei. Va fi în continuare hulit şi desfiinţat la fiecare greşeală de gramatică pe care o face ministrul Liviu Pop. În aceeaşi notă vă fi tratat şi premierul, pentru că îl susţine şi acceptă incultura şi lipsa de pregătire elementară a unui ministru.

Oricum, apar informaţii că premierul Tudose s-ar fi „înmuiat”, se mulţumeşte acum doar cu remanierea a 2-3 miniştri.