Corespondenţă din Finlanda. Cine e politicianul care are cele mai mari şanse să fie viitorul preşedinte al Comisiei Europene
0Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European, a fost ales joi candidatul partidului pentru preşedinţia Comisiei Europene. În cursa internă, Weber l-a învins pe fostul premier finlandez Alexander Stubb. Potrivit sondajelor, PPE – dreapta europeană – va câştiga alegerile europarlamentare de anul viitor, deci Weber pleacă favorit la negocierile pentru şefia Comisiei Europene. PNL, partid afiliat PPE, l-a susţinut pe Weber.
Cu jumătate de an înainte de alegerile europarlamentare, Partidul Popular European (PPE) şi-a stabilit candidatul pentru şefia Comisiei Europene, în cadrul unui Congres organizat la Helsinki. Procedura poartă denumirea de spitzenkandidat – primul nume pe lista electorală pentru europarlamentare. Câştigător a ieşit, cu aproape 80% din voturi, eurodeputatul Manfred Weber, liderul grupului PPE de la Bruxelles, unul dintre apropiaţii cancelarului german Angela Merkel, prezentă joi la Helsinki. Weber l-a învins pe candidatul gazdelor, Alexander Stubb, fost premier şi ministru de Externe al Finalndei, în prezent vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii. PNL, UDMR şi PMP, reprezentantele PPE în România, l-au votat în bloc pe Weber, politician care promite reducerea decalajelor între Vest şi Est dacă va ajunge preşedintele Comisiei Europene, o funcţie care ţine mai degrabă de negocierea politică de după alegerile europarlamentare. Preşedintele Klaus Iohannis nu a fost prezent la Helsinki, în ciuda faptului că la Congresul PPE au participat mai mulţi şefi de stat şi de Guvern din familia popularilor europeni.
”Stubb a fost candidatul aripii liberale din PPE, postură din care a primit susţinerea ţărilor scandinave şi baltice. Weber este un creştin-democrat autentic, susţinut de aripa conservatoire a partidului”, a explicat, pentru Adevărul, purtătorul de cuvânt al PPE, europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan
Pe ce se bazează programul politic al bavarezului Manfred Weber? Tratament egal pentru toate statele membre UE, reducere decalajelor dintre Est şi Vest, respectarea echilibrului economic prin împiedicarea supraîndatorării statelor, zero compromisuri faţă de statele care tind să adere la zona euro, oprirea migraţiei ilegale. ”La întâlnirea cu delegaţia PNL, Manfred Weber a vorbit despre un plan Marshall pentru Africa. Weber ar vrea ca statele africane din vecinătatea UE să fie sprijinite cu bani europeni pentru a stopa migraţia ilegală, deci merge cât mai aproape de sursa problemei”, susţine Siegfried Mureşan.
În timpul Congresului, Manfred Weber a susţinut că ”Europa sa nu va face niciun compromis în ceea ce priveşte controlul frontierelor”, o declaraţie care aminteşte mai degrabă de premierul maghiar Viktor Orban, politicianul problemă al Europei, care a ridicat garduri împotriva migranţilor. De altfel, premierul maghiar a vorbit şi la Helsinki, pe un ton acid, despre problema migraţiei ilegale. Weber a fost criticat în Parlamentul European, dar şi în interiorul partidului, pentru apropierea de Viktor Orban, pe care l-a susţinut, anul acesta, în campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria. Pe de altă parte, Manfred Weber a fost unul dintre eurodeputaţii PPE care au votat rezoluţia împotriva Ungariei din Parlamentul European. Procedura a deschis calea activării Articolului 7 din Tratatul UE, care se poata solda cu suspendarea dreptului de vot pentru Ungaria în Consiliul European, sancţiunea maximă pentru un stat comunitar.
Urmează negocierea de la Bruxelles
Viitorul preşedinte al Comisiei Europene va fi ales pe baza unei negocieri politice care se anunţă extrem de strânsă. În funcţie de rezultatul euroalegerilor din mai 2019 se va configura o majoritate în Parlamentul European (PE). Potrivit sondajelor, PPE va câştiga scrutinul, însă are nevoie de aliaţi pentru a trece de 50%. În acest moment, PPE şi S&D (socialiştii europeni) sunt parteneri în PE, însă estimările sociologice arată că după viitoarele alegeri, pe fondul ascensiunii populiştilor, cele două mari grupuri politice nu vor reuşi să mai strângă o majoritate nici măcar împreună. Aşadar e nevoie de un al treilea aliat. Există mai multe opţiuni toretice: poate fi ALDE, poate fi noul grup pe care îl va forma preşedintele Franţei Emmanule Macron sau poate fi grupul Verzilor europeni. Cert e că vor fi trei partide care îşi vor împărţi cele mai importante funcţii politice europene: Preşedinţia Consiliului European, preşedinţia Comisiei Europene şi preşedinţia Parlamentului European. Funcţia cea mai râvnită e şefia Comisei Europene, ocupată azi de Jean Claude Juncker (PPE). În mod normal, dacă PPE câştigă alegerile – la fel ca în 2014 - va avea dreptul să numească viitorul preşedinte al Comisiei, care va fi Manfred Weber, ales joi la Helsinki spitzenkandidat.
”După alegeri, urmează două etape foarte difcile. Mai întâi trebuie să se formeze o majoritate în Parlamentul European. Apoi trebuie să existe o negociere între Parlament şi Consiliul European, reuniunea şefilor de stat şi de guvern din UE. Sunt câţiva şefi de stat care spun <<noi trebuie să decidem, fără să ţinem cont de Parlamentul European! Puterea e la noi>>. De cealaltă parte, Parlamentul European spune << noi suntem cea mai democratică instituţie a UE, iar Comisia Europeană e validată de noi, de Parlament, nu de Consiliul European. Deci e o luptă pentru putere între Consiliu şi Parlament”, a explicat eurodeputatul PNL Marian Jean Marinescu pentru Adevărul.
Citreşte şi:
Se încarcă comentariile...
