Codul Penal după Dragnea: apelul la Justiţie e infracţiune. Ce urmăreşte liderul PSD când îi cere lui Cioloş să schimbe data alegerilor

Liviu Dragnea nu-l mai vede cu ochi buni pe Dacian Cioloş

Liderul PSD acuză că liberalii comit o infracţiune, un „abuz de drept“,  atunci când cer în instanţă modificarea legii electorale, deşi PNL are tot dreptul de a folosi această pârghie. De fapt, PSD încearcă să blocheze orice demers ca legea alegerilor locale să ajungă pe masa Curţii Constituţionale. Acesta este motivul pentru care Liviu Dragnea îi cere lui Dacian Cioloş să modifice data alegerilor.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut premierului Dacian Cioloş să abroge hotărârea de guvern care stabileşte data alegerilor pe 5 iunie. Dar asta nu pentru că PSD nu ar fi de acord ca scrutinul să aibă loc la începutul verii. Solicitarea PSD este, de fapt, un răspuns la demersul liberalilor de a da în judecată Guvernul, încercare prin care PNL vrea să ducă legea alegerilor locale la Curtea Constituţională, prin intermediul instanţei de contencios administrativ.

„Până acum ( hotărârea de guvern care fixează data alegerilor - n.r.) s-a dat cu o săptămână, două, înainte  de data-limită. Poate fi dată la începutul lunii martie. În istoria postdecembristă nu s-a mai întâmplat aşa“, susţine Liviu Dragnea. Însă Guvernul, săptămâna trecută, când a stabilit data alegerilor locale, a stipulat că hotărârea intră în vigoare pe 22 martie, adică data-limită când Guvernul putea fixa scrutinul local.

Deci premierul n-a făcut altceva decât să pregătească alegerile din timp şi în litera legii. De fapt, altceva îi supără pe social-democraţi. Hotărârea de guvern care a stabilit data alegerilor a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 11 februarie şi, chiar dacă se stipulează că intră în vigoare abia pe 22 martie, PNL a putut iniţia procedurile de a da în judecată Guvernul. Legea contenciosului administrativ, pe baza căreia PNL se adresează Justiţiei, spune că înainte de a merge în instanţă, PNL trebuie să-i ceară Guvernului să modifice legea electorală pe cale amiabilă. Această procedură poartă oficial denumirea de plângere prealabilă. Iar Guvernul are la dispoziţie 30 de zile pentru a răspunde dacă organizează alegeri în două tururi de scrutin sau nu. Aici e cheia nemulţumirii PSD. 

Dacă Guvernul nu ar fi publicat în Monitorul Oficial data alegerilor, PNL nu putea pune în mişcare procedura de a da în judecată în contencios adminsitrativ. Mai exact, dacă premierul ar fi aşteptat până la începutul lunii martie ( aşa cum sugerează PSD) pentru a adopta hotărârea cu data alegerilor, liberalii ar fi pierdut o lună, exact perioada în care Guvernul trebuie să răspundă plângerii prealabile iniţiate de PNL.

„PSD ştie că legea e neconstituţională“

Liderul PSD recunoaşte că acţiunea PNL a stat la baza solicitării sale către premier. „În aceste condiţii, în care PNL a demarat procedura prealabilă a atacării în contencios administrativ a H.G. nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale, este clar că scopul social pe care Guvernul l-a avut în vedere la data emiterii actului normativ, nu numai că nu a fost atins, dar a şi fost deturnat în zona abuzului de drept“, susţine liderul PSD.  În realitate, PNL n-a făcut niciun abuz de drept, ci a aplicat legea. Orice persoană care simte că o instituţie i-a lezat un drept se poate adresa în contencios administrativ. E drept, PNL vrea să folosească instanţa pentru a ajunge la CCR, însă ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate este o practică uzuală în sistemul judiciar. În plus, judecătorul va decide dacă sesizează CCR sau dacă respinge acţiunea liberalilor. „Faptul că PSD vrea să evite cu orice preţ şi cu orice mijloace o pronunţare a Curţii Constituţionale pe tema revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin demonstrează că PSD ştie că actuala lege este neconstituţională, iar demersul PNL are mari şanse de a fi validat printr-o decizie a Curţii“, spune copreşedintele PNL, Alina Gorghiu.

„Aici este ceva în neregulă“
Liviu Dragnea vede o conspiraţie la care sunt părtaşi liberalii şi Guvernul. „Este clar că aici este ceva în neregulă. Încep să cred tot mai tare în aceste suspiciuni de înţelegere între guvern şi PNL“, a spus Liviu Dragnea, care îi cere premierului să abroge hotărârea de guvern publicată deja în Monitorul Oficial. De fapt, unde bate liderul PSD? Dacă Cioloş ar abroga data alegerilor, demersul liberalilor de a da Guvernul în judecată ar rămâne fără obiect. Practic, liberalii ar trebui să aştepte noua hotărâre de stabilire a datei alegerilor, apoi să trimită din nou plângerea prealabilă la Palatul Victoria. Cum până la alegeri au rămas mai puţin de patru luni, PNL n-ar mai avea timp să ajungă cu legea electorală la CCR, deci PSD ar fi sigur că primarii vor fi aleşi într-un singur tur, sistem care îi avantajează pe social-democraţi.

De aceea, Dragnea l-a somat pe Cioloş să modifice calendarul electoral, interpretând Codul Penal după interesul de partid. „Vom considera că publicarea, cu 45 de zile înainte de data intrării sale în vigoare, a hotărârii de guvern care stabileşte data alegerilor este partea unei conivenţe frauduloase prin care se încearcă nerespectarea legislaţiei electorale şi perturbarea în mod grav a stabilităţii sistemului judiciar românesc“, arată Dragnea, care înşiră apoi mai multe articole din Codul Penal pe care Cioloş le-ar încălca. Printre ele, şi articolul 376, care defineşte grupul infracţional organizat, dar care nu i se poate aplica în niciun caz premierului. 

Dacian Cioloş spune pas
Premierul Dacian Cioloş nici nu vrea să audă de abrogarea hotărârii care a stabilit data alegerilor. „De ce să o retrag? Data a fost propusă de Autoritatea Electorală Permanentă, care este în subordinea Parlamentului. Nu vreau să intru în jocurile politice ale partidelor. Pot să le înţeleg că fac aceste jocuri pentru că se pregătesc pentru alegeri. Dar sunt alegerile lor, eu am anunţat că nu mă prezint la alegeri. Eu vreau ca alegerile să fie organizate cât mai bine. Din discuţiile informale pe care le-am avut cu partidele legate de data alegerilor au fost şi solicitări — «haideţi, anunţaţi data alegerilor cât mai devreme, ca să ştie lumea să se poată pregăti». Asta am făcut“, a tranşat Cioloş subiectul.