Cine sunt ciocoii noi ajunşi la putere după cruciada DNA. Secretele lupilor tineri care visează să pună mâna pe caşcavalul numit România

Cine sunt ciocoii noi ajunşi la putere după cruciada DNA. Secretele lupilor tineri care visează să pună mâna pe caşcavalul numit România

Mihai Seplecan (Cluj),Decebal Făgădău (Constanţa), Mihai Chirica (Iaşi) şi Mihai Oprescu (Olt), câteva dintre numele noi pe tabla de şah a politicii din România

Majoritatea politicienilor ajunşi la putere în judeţele României decapitate de investigaţiile DNA sunt oameni crescuţi şi promovaţi de foştii baroni locali. Cu toate acestea, mulţi dintre ei s-au distanţat de acţiunile foştilor mentori şi chiar au criticat acţiunile acestora, fapt de neconceput până în 2014.

Ştiri pe aceeaşi temă

Înlocuitorii baronilor locali arestaţi sau judecaţi în ultimii doi ani în România provin în majoritate din „pepiniera de cadre“ ale binomului PSD-PNL. Există judeţe, precum Braşov, Iaşi sau Constanţa, unde puterea baronilor locali a fost atât de mare încât abia a reuşit „să crească“ în jur vreun urmaş demn de a fi nominalizat drept candidat la alegerile din 2016. Mihai Chirica, primarul interimar de la Iaşi, este unul dintre ciocoii noi ajunşi la putere în mod surprinzător chiar şi pentru el.

Deşi a crescut la sânul baronului Nichita, noul primar se arată obraznic în declaraţii faţă de fostul şef şi a apucat deja să fie implicat în scandaluri edilitare locale. Decebal Făgădău a ajuns şef peste „Republica Mazăre“ şi spune că va scoate Constanţa din umbra staţiunii Mamaia. Marius Oprescu, urmaşul lui Paul Stănescu la şefia judeţului Olt, este cercetat şi el în două dosare penale. Viitorul politic al judeţului Cluj pare să fi ajuns în mâinile liberalului Mihai Seplecan, un tânăr care şi-a început cariera în PRM.

ARAD. Urmaşul lui Ioţcu

Urmaşul baronului Nicolae Ioţcu este colegul acestuia de partid (PNL) Adrian Ţolea (foto mai jos). Acesta din urmă a fost instalat de PNL Arad ca preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Arad după ce Ioţcu fusese suspendat din pricina problemelor cu justitia. În perioada în care Ioţcu deţinea frâiele judeţului, Adrian Ţolea era vicepreşedinte al instituţiei şi membru al conducerii judeţene a PNL Arad.Practic, în umbra lui Ioţcu Adrian Ţolea se ocupa de problemele de cultură din interiorul CJA, iar atribuţiile acestuia mergeau în această direcţie. Acum Adrian Ţolea şi-ar fi dorit continuarea activităţii în fruntea judeţului, în sensul în care spera să fie ales de partid drept deschizător de liste pentru alegerile locale din vara lui 2016, însă Ţolea a pierdut confruntarea în detrimentul fostului deputat Iustin Cionca. Liberalii arădeni au votat în urmă cu o săptămână persoana care va ocupa prima poziţie pe lista de consilieri judeţeni a PNL Arad. (Bogdan Iancu)

ARGEŞ. Urmaşul lui Pendiuc, luat în vizor de DNA

Cornel Ionică (PSD), unul dintre cei doi viceprimari ai Piteştiului - cel care i-a ţinut lui Tudor Pendiuc locul la şefia Primăriei Piteşti, în timpul celor 9 luni petrecute de edilul-şef în arest preventiv (în dosarul Publitrans, trimis în judecată) - este deja una dintre propunerile PSD Argeş pentru aceeaşi primărie la alegerile locale de anul acesta. Omul care ştie tot ce mişcă în Primăria Piteşti, Ionică este candidatul cu cele mai mari şanse la fotoliul de primar (alături de Pendiuc, care, deşi nu mai poate candida din partea PSD, nimic nu-l împiedică s-o facă independent).
Cornel Ionică este viceprimar al municipiului Piteşti din anul 2000 şi coordonează Direcţia Tehnică şi de Urbanism a instituţiei. Calculele sale ar putea fi date peste cap însă de trei bombe cu ceas care stau să explodeze: scandalul legat de Parcul Lunca Argeşului, amenajat cu 10 milioane de euro, faţă de care procurorii DNA au ridicat câteva semne de întrebare, mai ales că în colosala investiţie n-au fost prinse şi elemente care să prevină inundarea dinspre râul Argeş, devenită deja regulă la fiecare ploaie abundentă.
Apoi, îndreptarea atenţiei DNA către închirierea cu multe semne de întrebare a spaţiilor publice din Piteşti, activitate supervizată îndeaproape de vicele Ionică, ar putea fi un alt scandal care i-ar şubrezi candidatului PSD şansele la şefia Primăriei Piteşti. Un al treilea subiect care l-ar putea trage înapoi pe Cornel Ionică este legat de o serie de lucrări de construcţii contestate (asfaltări, reabilitări şi amenajări de drumuri, parcări şi poduri), atribuite de administraţia locală în perioada 2012-2015. (Cristina Stancu)

BACĂU. Cine sunt urmaşii baronilor Bacăului, care participă la alegerile din 2016

După ce procurorii DNA au decapitat partidele din Bacău, pentru alegerile locale din acest an sunt pregătire „rezervele“. Partidul Naţional Liberal îl propune la Primăria Bacău pe senatorul Dragoş Luchian, fost viceprimar al administraţiei condusă de Romeo Stavarache, trimis în judecată în două dosare de corupţie. Luchian deţine mai multe terenuri, apartamente, două case de vacanţă şi spaţii comerciale. A împrumutat firma soţiei cu 200 de mii de euro. Împotriva lui au fost făcute mai multe plângeri penale, la DNA, referitoare la modul în care şi-a dobândit averea. Constantin Scripăţ, lider al Partidului Mişcarea Populară (PMP), va candida la Primăria Bacău în 2016. În ultimii ani a fost în echipa lui Romeo Stavarache, apoi în cea a lui Gabriel Berca şi Mihai Banu, toţi trimişi în judecată cu probleme de corupţie. A ocupat funcţia de viceprimar, apoi cea de subprefect şi prefect al judeţului Bacău. În perioada când era viceprimar, asupra lui au planat suspiciuni dasupra unor conflicte de intere. Deputatul Cosmin Necula (37 de ani), liderul social democraţilor din municipiul Bacău, membru al Comisie Juridice din Parlamentul României va candida pentru funcţia de primar în 2016. A făcut parte din echipa deputatului Gabriel Vlase, apoi din cea a preşedintelui Dragoş Benea, din 2012, când a fost ales deputat. Asupra lui nu au planat suspiciuni asupra integrităţii. Deţine un apartament, împreună cu soţia, luat cu credite bancare. (Mircea Merticariu)

BISTRIŢA. Urmaşul imaculat al lui Ioan Oltean

Imediat ce a fost pus sub acuzare, liberalul Ioan Oltean a lăsat „moştenire“ organizaţia bistriţeană pe care a condus-o mai bine de 20 de ani. Cel care a preluat rolul lui Ioan Oltean este Eugen Curteanu. Acesta are 41 de ani şi este de profesie jurist. De asemenea, din 2012, acesta este şi consilier judeţean al PNL, după ce preţ de 6 ani acesta a fost şi consilier municipal în Consiliul Local al Primăriei Bistriţa. În anul 2010, Eugen Curteanu a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turimului. Liberalul a mai fost şi consilier juridic la Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Comunitare ANRSC Bucureşti. Eugen Curteanu a început să participe la conferinţele de presă ale partidului în urmă cu câţiva ani, fiind promovat mai mult în ultimul an.

Eugen Curteanu nu a fost implicat în niciun scandal şi nici nu este cercetat în vreun dosar. Acesta conduce organizaţia judeţeana a PNL-ului alături de Stelian Dolha deputat de Bistriţa-Năsăud. Stelian Dolha (45 de ani) a condus organizaţia judeţeană a PNL alături de Ioan Oltean, până când acesta s-a retras şi l-a lăsat în locul său pe Eugen Curteanu. Nici Stelian Dolha, licenţiat în filosofie şi antropologie, nu a fost implicat în niciun scandal şi nici nu este cercetat penal în vreun dosar. (Bianca Sara)

BRAŞOV. Baronii locali au blocat afirmarea altor politicieni

Braşovul s-a caracterizat, în ultimii 15 ani, prin faptul că a existat un triumvirat politic PNL - PDL - PSD, prin care niciunul dintre şefii respectivelor partide nu a fost lăsat să crească prea mult şi să ajungă să stăpânească de unul singur judeţul. Acest pact, parafat neoficial de către Aristotel Căncescu (vechiul PNL), George Scripcaru (PDL) şi Constantin Niţă (PSD) a avut şi efecte în ceea ce priveşte rezerva de cadre a partidelor. Nicio formaţiune nu are un candidat care să aibă o notorietate sau carisma necesară pentru postul de primar sau preşedinte de Consiliu Judeţean.

Uraganul declanşat la Braşov de DNA a găsit principalele formaţiuni nepregătite pentru viitoarele alegeri locale. Nici la această oră, de exemplu, PNL nu are un candidat pentru funcţia de primar. Oficial, au fost anunţate şapte nume înscrise în cursă, dar niciunul de rezonanţă şi care să poată spune că ar putea avea un scor bun. Pe lângă concurenţii oficiali, la PNL se vorbeşte şi de alte nume, ţinute pe banca de rezervă, pentru a nu se eroda. În schimb, această stare îi convine perfect primarului George Scripcaru, care nu mai poate candida de la PNL, în schimb se pregăteşte de un nou mandat ca independent sau susţinut de vreun partid de buzunar. La fel, şi despre Aristotel Căncescu se zvoneşte că vrea să candideze pentru Consiliul Judeţean, din partea ALDE, discutând în acest sens cu Călin Popescu Tăriceanu.

Fuziunea cu forţa PNL - PDL la Braşov nu funcţionează nici la această oră. Vechiul PDL susţine că un om de la ei trebuie să candideze la Primărie, pentru că postul a fost deţinut de Scripcaru, cu promisiunea că un membru din vechiul PNL va fi susţinut la Consiliul Judeţean, chestiune care nu se va întâmpla, întrucât şeful administraţiei judeţene nu mai este ales, ci prin votul majorităţii consilierilor judeţeni, iar jocurile politice îi post scoate pe vechii liberali din „cărţi”.

Pentru postul de primar al Braşovului au fost anunţaţi: Adrian Gabor (fost viceprimar două mandate, uns vicepreşedinte la Consiliul Judeţean recent, ca să crească în notorietate, mâna dreaptă a lui Scripcaru), Ciprian Bucur (viceprimar în funcţie), Adrian Oprică (consilier local şi preşedintele organizaţiei municipale), Adina Durbacă (viceprimar, transferată de la PP-DD), Ferghete Ţop (consilier local), Sergiu Chifu (consilier local), Ladislau Hathazi (fost viceprimar). Neoficial, PNL are discuţii pe tema candidatului la Primărie şi cu rectorul Universităţii „Transilvania”, Ioan Abrudan, administratorul municipiului, Miklos Gantz şi şeful Agenţiei Metropolitane din Braşov, Dragoş David. (Sebastian Dan)

BRĂILA. Viorel Mortu, profesorul care a preluat atribuţiile baronului Bunea Stancu

Cel care i-a succedat în funcţie fostului baron local, Gheorghe Bunea Stancu, asigurând interimatul la conducerea Consiliului Judeţean Brăila, este profesorul de limba română Viorel Mortu (foto în dreapta, credit foto: Obiectiv - Vocea Brailei). În vârstă de 67 ani, membru al PSD şi fost inspector şcolar general al Brăilei, Viorel Mortu are un comportament şi un limbaj complet dinferite de cele ale predecesorului său. Dacă Stancu s-a făcut remarcat dibăcia prin care a reuşit să îşi sporească averea în perioada când s-a aflat în fruntea judeţului şi care l-a trimis, în final, la puşcărie, Viorel Mortu nu a avut până acum probleme cu legea, numele său nefiind implicat în niciun dosar penal.
Actualul preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Brăila se remarcă mai degrabă prin pasiunea pentru literatură. Sub pseudonimul Viorel Coman a publicat până acum câteva titluri de  critică literară.
În ceea ce priveşte mandatul său în fruntea CJ Brăila, Viorel Mortu a avut câteva iniţiative menite să sprijine activităţile culturale în mediul rural brăilean, declarând că prioritatea sa este să înlocuiască manelele din mentalul colectiv cu muzica de calitate. În acest sens, a iniţiat un program de concerte simfonice în căminele culturale din comunele brăilene.

BUZĂU. Urmaşii baronilor

La Buzău, deputaţii Marcel Ciolacu şi Adrian Mocanu sunt doi dintre moştenitorii sistemului întreţinut până nu demult de baronii locali. Marcel Ciolacu a preluat de la finele anului 2015 conducerea partidului Social Democrat Buzău, formaţiune viciată de prezenţa unor politicieni penali, iar Adrian Mocanu este urmaşul natural al ”baronului” Victor Mocanu.

Marcel Ciolacu, (49 de ani) deputat şi secretar al Camerei Deputaţilor, a fost ales în septembrie şef la PSD Buzău, în locul lui Constantin Boşcodeală. Prima funcţie publică deţinută de Ciolacu a fost cea de prefect interimar, în noiembrie-decembrie 2005, după care a devenit, pe rând, director al Urbis Serv şi viceprimar al municipiului Buzău (2008-2012). La alegerile parlamentare din noiembrie 2012, a fost ales deputat din partea PSD în colegiul uninominal nr. 7, unde l-a avut în postură de contracandidat pe democrat-liberalul Cezar Preda. În 2015, Marcel Ciolacu a fost ţinta unei campanii de presă, fiind făcute publice mai multe poze în care deputatul apărea cu Omar Hayssam şi mistreţii doborâţi la o vânătoare din Munţii Buzăului. Ciolacu l-a acuzat pe colegul său de partid, Adrian Mocanu, că ar fi fost în spatele campaniei.

Adrian Mocanu (32 de ani) este fiul „baronului” de Buzău, Victor Mocanu, senator PSD. A fost cel mai tânăr parlamentar român postdecembrist după ce, în 2008, la numai 25 de ani, a câştigat un loc de deputat pe listele PSD într-un colegiu din Buzău. A recunoscut că a intrat în politică datorită tatălui său, care atunci era preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău. În 2011, social-democratul Adrian Mocanu s-a trezit în atenţia opiniei publice după ce a organizat o nuntă fastuoasă, la patinoarul de la marginea Buzăului. După ce s-a căsătorit cu fiica unui om de afaceri din oraş, şi-a deschis două conturi noi în urma darului primit la cununie, în sumă de 205.000 lei şi 33.400 de euro.

CĂLĂRAŞI. Primărie lăsată omului de încredere

Deoarece până în luna februarie 2016 se află sub control judiciar, primarul Iulian Iacomi de la Lehliu Gară nu îşi mai poate exercita funcţia. Noul primar interimar al oraşului este vicepreşedintele PSD, Ştefania Moga, fost viceprimar şi mâna dreaptă a lui Iacomi. De profesie inginer, aceasta a fost aleasă consilier local în anul 2002. La propunerea organizaţiei locale PSD, a fost nominalizată pentru funcţia de viceprimar şi validată în unanimitate, în şedinţa Consiliului Local din decembrie 2012. Până atunci a deţinut funcţia de administrator la fabrica de confecţii „Sport Wear“ cu capital străin. Moga are în plan pentru acest an continuarea proiectelor la Lehliu, în beneficiul cetăţenilor, printre care: modernizarea satului Răzvani prin extindere reţelei de gaze, extinderea şi modernizarea parcului central, dar şi asfaltarea tuturor drumurilor locale - 9 km. (Ionela Stănilă)

CARAŞ-SEVERIN. Sorin Frunzăverde, preşedinte CJ Caraş-Severin 

Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, a fost condamnat vineri, 15 ianuarie, de judecătorii de la Caraş-Severin la doi ani de închisoare cu suspendare. Condamnarea nu este însă definitivă. Frunzăverde, care este şi vicepreşedinte PNL, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în vara anului trecut, fiind acuzat de folosire de influenţă folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în vederea obţinerii unui folos necuvenit.

Procurorii anticorupţie l-au înregistrat ambiental pe Sorin Frunzăverde şi pe vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni, în timp ce dădeau indicaţii pentru a mobiliza primarii din judeţ să aducă mai multe voturi pentru al doilea scrutin al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, în favoarea lui Klaus Iohannis.

De asemenea, Sorin Frunzăverde, spun anchetatorii, l-ar fi determinat pe vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, să îi şantajeze pe primarii care au părăsit partidul politic din care fac parte cei doi, ameninţându-i că, dacă nu vor face demersuri în vederea obţinerii unor rezultate favorabile candidatului formaţiunii din care făceau parte, la turul doi al alegerilor prezidenţiale, nu vor primi alocări bugetare de la Consiliul Judeţean în anii 2015-2016.

CLUJ. Urmaşii baronilor

Urmaşul fostului preşedinte al CJ Cluj, liberalul Horea Uioreanu, la conducerea instituţiei a fost, din iunie 2015, Mihai Seplecan (33 de ani). Şi-a început cariera politica în PRM, iar din 2004 a trecut la PNL ajungând „mâna dreaptă” a preşedintelui PNL, Marius Nicoară, care devenise şi preşedinte al CJ Cluj. În următorii ani, Seplecan a ajuns în vârful ierarhiei filialei locale a PNL. A candidat pentru funcţia de preşedente al PNL Cluj, însă alegerile au fost suspendate de la centru. La circa un an de la arestarea lui Uioreanu, noul PNL l-a susţinut pe Seplecan la conducerea CJ într-o perioadă dificilă: clujenii erau a un pas să rămână cu gunoaiele în stradă, din cauză că proiectul noului centru de deşeuri era blocat, iar proiectele majore ale judeţului erau „pe butuci“. La 4 luni după ce a preluat preşedenţia CJ, PNL Cluj i-a cerut demisia şi l-a exclus din partid, din cauză că a făcut mai multe sesizări la DNA privind neregulile grave din instituţie. Seplecan a mai fost acuzat că şi-a falsificat diploma de absolvire a facultăţii de drept la Spiru Haret. El intenţionează să candideze la primăria Cluj-Napoca.

Urmaşul lui Sorin Apostu la Primăria Cluj-Napoca a fost Radu Moisin, viceprimarul care la 28 de ani devenea primar interimar, în noiembrie 2011, funcţie pe care a ocupat-o până în vara lui 2012, când s-a întors Emil Boc. Jurist de profesie şi om de încredere al lui Apostu, Moisin nu şi-a găsit locul în administraţia Boc, el alegând să profeseze ca avocat. Deşi a fost şef la tineret, influenţa lui în partid a scăzut, rămânând doar consilier local. (Remus Florescu)

CONSTANŢA. Urmaşii - din aceeaşi ramură

Decebal Făgădău este cel care a preluat funcţia de primar interimar al Constanţei, după demisia lui Radu Mazăre. Viceprimarul responsabil cu proiectele edilitare şi cu obţinerea de fonduri europene a fost alegerea clară pentru conducerea urbei. Deşi a evitat să se pronunţe cu privire la candidatura sa la alegerile locale din 2016, Făgădău a fost „demascat“ de Liviu Dragnea, care l-a indicat recent drept candidatul cert la Constanţa. Primarul interimar a început să schimbe lucrurile după epoca Mazăre, declarând că-şi doreşte, în primul rând, să dea reşedinţei de judeţ importanţa cuvenită, astfel încât Constanţa să nu mai fie tratată ca o anexă a staţiunii Mamaia. Lui i se reproşează însă că a girat, ca viceprimar, toate proiectele lui Mazăre, care au dus Constanţa în stadiul unui oraş-fantomă, distrus şi fără perspectivă.
După aceeaşi reţetă, vicele Cristinel Dragomir este urmaşul lui Nicuşor Constantinescu la şefia Consiliului Judeţean Constanţa. Şi Făgădău, şi Dragomir caută să se disocieze de imaginea precedesorilor, care nu le aduce acum decât scăderea capitalului politic. La PSD Constanţa, frâiele lăsate de „binomul“ Mazăre (preşedinte) - Constantinescu (adjunct) au fost preluate de Felix Stroe, managerul operatorului regional de apă RAJA, apropiat al celor doi, dar care îşi dăduse demisia din partid după rezultatul de la prezidenţiale. Cel mai probabil, PSD va intra în cursa electorală de la Constanţa cu Decebal Făgădău la Primărie şi cu Felix Stroe la preşedinţia Consiliului Judeţean. (Sînziana Ionescu)

DOLJ. Solomon, fostul primar al Craiovei

Antonie Solomon, fostul primar al Craiovei, a fost condamnat pe 20 septembrie 2013 la 3 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. În acest dosar, Antonie Solomon, este acuzat de procurorii DNA că a primit mită 50.000 de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu pentru a-i facilita diverse servicii în Craiova pentru deschiderea supermarketului PIC.

Pe 11 decembrie 2014 a fost eliberat condiţionat de la Penitenciarul Pelendava unde a fost încarcerat. Pe 22 decembrie a fost din nou trimis în judecată de pocurorii DNA, de data aceasta pentru abuz în serviciu. Antonie Solomon în calitate de primar al Craiovei şi preşedinte al comisiei de aplicare a prevederilor Legii 10/2001, împreună cu cele două persoane din cadrul primăriei, şi-au exercitat în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu cu prilejul emiterii unei dispoziţii de restituire în natură a unui imobil compus din teren în suprafaţă de 1310 m.p. şi clădire în suprafaţă de 330 m.p., situat în municipiul Craiova.

Antonie Solomon a fost primarul oraşului timp de opt ani, iar în 2012 a pierdut alegerile în faţa Liei Olgua Vasilescu. În perioada 2001 - 2004, acesta a fost viceprimarul oraşului, iar în 2004 a candidat din partea PSD pentru fotoliul de primarpe care l-a şi câştigat. În anul 2008, a candidat a schimbat tabăra şi a obţinut un nou mandat de data aceasta din partea PDL.Pe 3 martie 2010 a fost arestat preventin în dosarul PIC, iar pe 8 septembrie 2010 s-a decis judecarea acestuia în starea de libertate. Din funcţia de preşedinte al PDL Craiova, Antonie Solomon a criticat alianţa cu social-democraţii, încheiată în anul 2009. Antonie Solomon s-a înscris în PP-DD, iar în 2012 a candidat la alegerile parlamentare pentru un post de senator.

GORJ. Manţog, urmaşul lui Mischie

Urmaşul lui Nicolae Mischie a fost baronul portocaliu Ionel Manţog (foto mai jos). Acesta ajunsese să deţină o putere foarte mare deoarece controla sistemul energetic şi cel de extracţie al cărbunelui din Gorj, deşi nu a deţinut funcţii de prim rang în unităţile în care s-a aflat. Acesta a fost director de resurse umane în cadrul fostei Societăţi Naţionale a Lignitului Oltenia, ministru secretar de stat în Ministerul Economiei şi director economic la fostul Complex Energetic Turceni. Acesta a ocupat şi funcţia de preşedinte al PDL Gorj.

Ionel Manţog a fost condamnat în perioada în care îşi exercita mandatul de consilier judeţean.  Ionel Manţog a fost trimis în judecată de DNA, în anul 2006, alături de Ion Vulpe, fostul director al SNLO, pentru că au beneficiat de informaţii clasificate din interiorul societăţii pe care o conduceau pentru a achiziţiona din timp terenuri şi case în zonele ce urmau a fi expropriate de compania minieră. În schimbul acestora, celor doi le-au fost reconstruite vile la marginea municipiului Targu Jiu, în cartierul Primăverii. În anul 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a schimbat încadrarea juridică a faptelor, în abuz în serviciu în formă calificată, şi l-a condamnat pe Manţog la cinci ani de închisoare cu executare şi confiscarea sumei de 378.526 lei, care a fost dobandită din săvârşirea infracţiunii. A fost eliberat condiţionat tot în anul 2015, cam în aceeaşi perioadă cu Nicolae Mischie. În prezent, Ionel Manţog s-a retras din viaţa publică. (Alin Ion)

HUNEDOARA. Adrian David, urmaşul lui Mircea Moloţ la şefia CJ Hunedoara

Adrian David (34 de ani) a fost ales şef al Consiliului Judeţean Hunedoara în iunie 2015 şi a devenit totodată cel mai tânăr preşedinte din istoria instituţiei. În ultimii doi ani, Adrian David a avut o ascensiune fulminantă pe scena politică din Hunedoara. După ce în 2012 afost ales consilier judeţean pe lista UNPR, în toamna anului 2014 a părăsit partidul şi a devenit membru PNL, iar în februarie 2015 a fost numit, temporar, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara. În iunie 2015, Adrian David a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, după ce a candidat singur pentru funcţia lăsată vacantă de Mircea Moloţ (PNL), declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate.
Adrian David este fiul fostului comandant al Poliţiei Deva de la începutul anilor 2000, Ioan David, anchetat şi condamnat pentru favorizarea unor unor grupări de crimă organizată din municipiu. Adrian David este absolvent al Facultatăţii de Economie si de Administrare a Afacerilor. Potrivit declaraţiei de avere din anul 2014, Adrian David deţine un teren agricol în Iscroni (Aninoasa), spaţii comerciale în Vulcan şi a obţinut venituri din activitatea didactică la Universitatea din Petroşani. Soţia sa este magistrat. (Daniel Guţă)

IALOMIŢA. Marian Neacşu, urmaş de Ciupercă

Soarta politică şi administrativă a judeţului Ialomiţa a fost lăsată pe umerii lui Marian Neacşu, deputat PSD de Ialomiţa. Acesta pare a fi următorul baron local al judeţului după arestarea lui Silvian Ciupercă. Ocupă funcţii importante în cadrul organizaţiei centrale a Partidului Social Democrat, este liderul grupului PSD din Parlamentul României şi, de asemenea, a fost ales vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor după arestarea de către DNA a lui Viorel Hrebenciuc. În ciuda notorietăţii de care se bucură, Marian Neacşu a avut la rândul său o serie de probleme cu legea penală. În timpul primului său mandat de parlamentar, din anii 2008 - 2012, Marian Neacşu şi-a angajat fiica cea mare la Parlament, numind-o consiliera sa personală. Se întâmpla în anul 2009, iar la scurt timp după aceea Agenţia Naţională de Integritate constata faptul că acesta este în conflict de interese. A urmat o adevărată pleiadă de procese, în care decizia ANI a fost contestată de foarte multe ori. Cazul a ajuns în atenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care decidea în luna februarie a anului 2015 să-l condamne pe Neacşu la plata unei amenzi penale de 2.000 de lei. (Mădălin Sofronie)

IAŞI. Urmaşii baronilor Nichita şi Fenechiu de la Iaşi

După căderea principalilor lideri politici din Iaşi, persoane aflate în anturajul acestora au venit în locul baronilor sub pulpana cărora au crescut. Transmiterea forţată a sceptrului de la Primăria Iaşi a fost una plină de trădări politice şi declaraţii războinice. Reţinut de procurori,Gheorghe Nichita a început să fie atacat de cel pe care îl propulsase în funcţia de viceprimar, Mihai Chirica, desemnat primar-interimar al oraşului. Chirica a ajuns în Primăria Iaşi în 2003, în funcţia de director tehnic, după ce în prealabil lucrase la firma de casă a municipalităţii, Conest. Cariera din administraţie a lui Chirica a fost completată de afirmarea în PSD Iaşi, partid la care avea să ajungă preşedinte la alegerile din toamna anului trecut. Numele lui Chirica este legat de mai multe afaceri considerate suspecte în oraş, existând speculaţii cu privire la faptul că acesta ar deţine un club din oraş, dar şi cu privire la favorizarea operatorului de transport Unistil, deţinut de cumătrul său. Cel mai mare scandal în care a fost implicat Chirica este cel legat de tăierea teilor din centrul oraşului, operaţiune derulată urmare a unui ordin semnat de el. După ce a ajuns primar interimar, Chirica a decis replantarea arborilor.
Tabăra liberalilor de la Iaşi a rămas decimată după încarcerarea lui Relu Fenechiu. PNL a decis, la finele anului trecut, să îl desemneze candidat pentru funcţia de primar pe Marius Bodea, considerentele luate în calcul fiind performaţele Aeroportului Iaşi, sub mandatul de director al acestuia. Bodea a fost propulsat în politică de Relu Fenechiu. Baronul decăzut a transmis un mesaj din puşcărie, în 2014, pe care Bodea l-a citit în faţa participanţilor de la inaugurarea unei piste noi a Aeroportului. Acest fapt i-a atras critici dure lui Bodea. (Ionuţ Benea)

MEHEDINŢI. Aladin Georgescu, tânărul avocat crescut la sânul baronului Adrian Duicu

Imediat cum baronul PSD de Mehedinţi, Adrian Duicu, a ajuns la “mitica” înhăţat de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, în fruntea organizaţiei judeţene PSD Mehedinţi, dar şi al Consiliului Judeţean Mehedinţi s-a cocoţat Aladin Georgescu. Este tânărul avocat de la Vînju Mare, care a crescut la sânul lui Adrian Duicu şi despre care colegii săi de partid spun că nu se dezlipea de lângă baronul de Mehedinţi sub niciun chip. În aprilie 2014, când Duicu a fost reţinut de procurorii DNA, Aladin Georgescu era vicepreşedinte în CJ Mehedinţi şi omul de încredere al baronului în PSD Mehedinţi. La câteva zile după preluarea atribuţiilor de preşedinte în Consiliul Judeţean Mehedinţi, acesta avea să-i mulţumească lui Duicu: “Sper ca exercitarea atribuţiilor funcţiei de preşedinte al Consiliului Judeţean să se facă pe o perioadă cât mai scurtă, perioadă care să înceteze prin revenirea domnului preşedinte Adrian Duicu la conducerea Consiliului Judeţean Mehedinţi”. Duicu nu a mai revenit nici la CJ, nici la PSD aşa că puterea lui Aladin a crescut tot mai mult şi în scurt timp avea să-i întoarcă spatele „maestrului” său. O grupare încă fidelă lui Adrian Duicu din PSD nu îl consideră pe Aladin Georgescu un lider adevărat, care să conducă cu mână forte una din cele mai puternice organizaţii politice din Mehedinţi, dar şi CJ Mehedinţi. Numărul 2 în PSD Mehedinţi, Marius Screciu, avea să declare în vara anului trecut că pentru Aladin Georgescu funcţia de preşedinte al forului judeţean „este o pălărie prea mare”. (Corina Macavei)

NEAMŢ. Chitic, urmaşul lui Pinalti

După retragerea lui Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, din funcţia de primar al municipiului Piatra Neamţ (martie 2015), şefia urbei a fost preluată de viceprimarul Dragoş Chitic. Acesta asigurase conducerea primăriei şi în perioada anterioară (din 16 decembrie 2014, după suspendarea mandatului lui Pinalti). Chitic a fost văzut ca un urmaş al lui Gheorghe Ştefan. Provine din mediul de afaceri al oraşului (ex-administrator, director şi referent la Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ) şi nu a avut probleme cu legea. A intrat în politică în 2008, adus de Pinalti şi promovat în administraţia locală unde a deţinut funcţia de viceprimar în perioadele iunie 2008- martie 2013 şi iulie 2014 – decembrie 2014. În politică a mers pe drumul deschis de Pinalti (PDL), dar de anul trecut a devenit liberal, fiind în postura de favorit pentru o candidatură la funcţia de primar din partea PNL. Deşi l-a apreciat public pe Pinalti pentru cum a administrat oraşul, Chitic este departe de comportamentul de baron local al predecesorului său. În epoca post-Pinalti, el a fost prins în lupta pentru putere în care s-au şi-au încordat muşchii liderii judeţeni ai PSD (Ionel Arsene, deputat ) şi PNL (Mugurel Cozmanciuc, deputat). În aprilie 2015, Chitic a rezistat cu sprijinul consilierilor liberali la două tentative de puci iniţiate de PSD care a încercat să-l schimbe din funcţia de primar. La Consiliul Judeţean, după moartea lui Culiţă Tărâţă (noiembrie 2014), conducerea a rămas în mâna UNPR, funcţia de preşedinte interimar fiind preluată de Constantin Iacoban, ex-consilier local şi judeţean, cu trecut în PSD.
Iacoban nu a manifestat până acum tendinţe de baron local, şi a gestionat în mod echilibrat activitatea CJ. (Florin Jbanca) 

OLT. Garnitură de urmaşi

Emil Moţ (35 ani) este candidatul PSD pentru Primăria Slatina care are sarcina să spele ruşinea partidului de a fi susţinut doi primari penali - Darius Vâlcov şi Minel Prina.
Emil Moţ, „copilul“ politic al preşedintelui CJ Olt Paul Stănescu, este deputat, iar anterior a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Mediului şi director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt, instituţie aflată în subordinea CJ Olt. Este fiul judecătoarei Sofia Mariana Moţ de la Curtea de Apel Craiova, cea care îi moşea lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, un copil, pe „Judecător“ (năşit de un alt magistrat, judecătoarea Maria Huza). A fost impus candidat, deşi nu-l recomandă nicio calitate deosebită. La acest moment capitala judeţului este condusă de un primar interimar PSD, Emil Popa, fost şef al Serviciului de Pază al CJ, fără nicio şansă să acceadă la candidatura pentru primărie.

Pe de altă parte, Paul Stănescu, preşedintele CJ Olt şi PSD Olt, cercetat pentru abuz în serviciu şi conflict de interese şi audiat în dosarul „Referendumul“, ar dori să renunţe la CJ pentru un post în Parlament. Urmaşul său este Marius Oprescu, vicepreşedinte CJ, trimis în judecată pentru ucidere din culpă (accident rutier produs în 2013) şi cercetat în alte două dosare penale, pentru evaziune fiscală şi spălare de bani şi pentru falsificarea probelor biologice, ajutat de managerul Spitalului Judeţean, de un medic şi o asistentă (disjuns din dosarul de ucidere din culpă).

Oprescu este preşedintele executiv al PSD Olt şi se află la primul mandat de vicepreşedinte al CJ. Este celebru pentru firmele nenumărate deţinute alături de un prieten din copilărie pe care, cele mai multe, le-a falimentat, la acest moment una dintre firmele încă în picioare fiind în ancheta DNA pentru modul cum a obţinut subvenţia APIA pe suprafaţă. (Alina Mitran)

PRAHOVA. Urmaşii lui Cosma, „tinere speranţe“ certate cu legea

Iulian Bădescu, primarul demisionar al Ploieştiului şi deputaţii Vlad Cosma şi Sebastian Ghiţă (foto mai jos, credit foto: Mediafax) păreau, după alegerile din 2012, viitoarele speranţe politice din Prahova. Toţi trei făceau parte din PSD, Vlad Cosma fiind fiul lui Mircea Cosma, „baronul“ absolut al judeţului, între timp judecat în două dosare de corupţie, iar Bădescu şi Ghiţă - doi dintre apropiaţii săi.
Dar, la începutul anului 2014, deputatul Vlad Cosma a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni de corupţie, alături de tatăl său Mircea Cosma, iar la începutul anului 2015, Vlad Cosma a fost pus sub control judiciar, alături de tatăl său, pentru sprijinire de grup infracţional organizat, în dosarul fraudării de fonduri europene la canalizarea oraşului Comarnic în care este anchetat cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu. În acest dosar este cercetat, tot pentru sprijinire de grup infracţional organizat şi tot sub control judiciar şi Sebastian Ghiţă.

În martie 2015, primarul Ploieştiului, Iulian Bădescu a fost reţinut şi ulterior arestat preventiv pentru abuz în serviciu şi luare de mită în dosarul finanţării ilegale, din bugetul oraşului, a echipei de fotbal Petrolul. Ulterior, în acelaşi dosar, a fost acuzat şi de alte fapte de corupţie, printre care luare de mită şi mituirea alegătorilor.

La sfârşitul lunii iunie 2015, procurorii au deschis un nou dosar de urmărire penală pe numele lui Iulian Bădescu, de luare de mită şi abuz în serviciu. Deputatul Sebastian Ghiţă i-ar fi oferit mită lui Iulian Bădescu o vilă în 2013, în schimbul finanţării echipei de baschet Asesoft Ploieşti din banii oraşului. De la jumătatea lunii august, Iulian Bădescu a fost plasat sub control judiciar, iar procesul se judecă la Înalta Curte. Primari interimari ai oraşului au fost, de atunci, Iulian Teodorescu (ALDE) şi Cristian Ganea, preşedintele PSD Ploieşti. (Daniela Mihai)

SUCEAVA. PNL vrea să pună din nou „mâna” pe Suceava

Cum în acest an vor avea alegeri locale, partidele politice au început deja să-şi pregătească terenul, precum şi candidaţii, pentru a fi pregătiţi de o campanie electorală ce se anunţă destul de grea. La Consiliul Judeţean Suceava, lupta se va da cel mai probabil între actualul preşedinte al CJ Suceava, Cătălin Nechifor şi fostul şef, Gheorghe Flutur. După un mandat nu foarte reuşit al PSD-istului Nechifor, senatorul PNL Gheorghe Flutur are şanse mari să ajungă din nou la şefia CJ Suceava.

Până în prezent, Flutur a ajuns şi el pe la DNA, la începutul lunii noiembrie 2015, însă doar pentru a fi audiat în calitate de martor în dosarul în care Elena Udrea este cercetată că ar fi finanţat campania electorală din 2012 a PDL cu bani primiţi de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu.

PNL vrea să pună mâna şi pe Primăria municipiului Suceava în acest an. Dacă din 2004, edilul şef al Sucevei a fost Ion Lungu, în acest moment independent din punct de vedere politic, lupta pentru Primărie pare mai strânsă ca niciodată.

Deputatul PNL Ioan Bălan şi-a anunţat candidatura pentru Primăria municipiului Suceava. Din 2008, deputat al Colegiului Uninominal nr.2 Suceava ,acesta poate beneficia de popularitatea pe care o are în cartierul Burdujeni, cel mai mare cartier din Suceava. Cel mai probabil, principalul său competitor va fi actualul primar Ion Lungu, însă nu trebuie scos din calcul candidatul PSD, care însă nu a fost anunţat până în prezent. (Dănuţ Zuzeac)

TELEORMAN. Fiul spiritual al lui Dragnea

Liviu Dragnea l-a lăsat ca urmaş în Teleorman, pe fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman pe Adrian Gâdea. Originar din Turnu Măgurele, oraşul de baştină al lui Dragnea, Gâdea nu era un nume cunoscut în Teleorman, la alegerile din 2012. Adrian Gîdea (40 de ani) are studii juridice şi a început să facă politică la PSD ca preşedinte al organizaţiei de tineret a social-democraţilor teleormăneni. A deţinut funcţii în administraţia locală fiind director adjunct al Casei Judeţene de Pensii şi director al Căminului de bătrâni din Furculeşti. La alegerile locale din iunie 2012 a fost desemnat vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, Dragnea câştigând funcţia de preşedinte al CJ Teleorman. După ce Dragnea a candidat şi a câştigat fotoliul de deputat de Teleorman, s-au organizat alegeri pentru şefia CJ Teleorman, iar Adrian Gâdea a fost candidatul PSD câştigător. „Dacă voi fi ales deputat, şi sper să fiu ales deputat, cel pe care îl voi propune pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman este un om pe care l-am ţinut mult lângă mine, un om pe care l-am urmărit cu foarte multă atenţie. El a acumulat foarte multă experienţă şi îmi inspiră încredere că tot acest curs de dezvoltare al acestui judeţ va fi continuat cu multă seriozitate. Numele lui este Adrian Gâdea şi este un tânăr în care eu am investit foarte multe speranţe, un tânăr căruia îi voi lăsa o responsabilitate extrem de importantă“, spunea Dragnea l-a desemnarea lui Gâdea drept candidat pentru şefia CJ Teleorman.
Gâdea a fost considerat pupila lui Liviu Dragnea, care şi-a păstrat biroul pe care l-a avut ca preşedinte de Consiliul Judeţean în sediul insituţiei şi l-a transformat în birou parlamentar.
Liviu Dragnea a fost şi preşedintele organizaţiei PSD Teleorman. Pentru funcţia sa din Teleorman nu s-a găsit până acum înlocuitor. Urmează să se organizeze alegeri pentru desemnarea noului preşedinte al organizaţiei, dar acest lucru se va întâmpla când va decide Liviu Dragnea. (Elisa Bouleanu)

VASLUI. BÎRLAD. Primarul interimar

Marin Bunea (68 ani), primarul interimar PSD de Bârlad, a preluat mandatul de la 1 martie 2015, imediat după demisia lui Constantin Constantinescu. Acesta a fost viceprimar în ultimul mandat al lui nea Titi – nume de alint dat fostului edil-şef. Spre deosebire de Constantinescu, baron care şi-a făcut reputaţia de scandalagiu, Bunea este opusul. Fiind la bază profesor de matematică, a fost timp de 33 de ani director al Şcolii gimnaziale nr. 10. Este membru PSD din 2003, organizaţie în care a avut diferite funcţii de conducere fără a ieşi în evidenţă. Fotoliul de viceprimar ocupat de Bunea i-a revenit consilierului local PSD  Dorin Apostu,  fost şef serviciu Cimitire din subordinea Primăriei Bârlad. Anterior a fost director al Centrului de Afaceri Tutova, al SC Iris Company SA şi pentru scută perioadă director administrativ la Spitalul Bârlad. Cei doi interimari care conduc Primăria Bârlad au reputaţie impecabilă şi încearcă din răsputeri să evite scandalurile, mai cu seamă că imaginea PSD a avut puternic de suferit în urma conduitei avute de fostul primar. Nu e niciun secret că deputatul PSD Adrian Solomon stă în spatele tuturor acţiunilor şi inacţiunilor celor doi edili. Prezent la toate şedinţele de Consiliu Local, parlamentarul  coordonează şedinţele şi chiar influenţează pe faţă votul consilierilor. (Sabina Ghiorghe)

VASLUI. Baronii de Vaslui: unul condamnat, altul ”în corzi” 

Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu (foto mai jos), liderul judeţean al PSD, şi-a câştigat titulatura de baron local, iar asupra sa, de-a lungul anilor, au planat suspiciuni de corupţie. Pe 8 septembrie 2015, procurorii DNA au descins la CJ Vaslui, râdicând saci de documente. DNA a anunţat că desfăşoară cercetări într-un dosar ce vizează săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie şi a unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada  2011-2015. Oficial, baronul Buzatu nu are nicio calitate în dosar, cercetările fiind desfăşurate, şi în prezent, in rem.

Singurul lider din Vaslui care, în timpul mandatului a fost pus sub acuzare şi condamnat este Constantin Constantinescu, cel care a condus Bârladul în ultimii 11 ani. Constantinescu a demisionat în februarie anul trecut la scurt timp după ce a semnat un acord de vinovăţie cu procurorii de la Curtea de Apel Iaşi şi şi-a negociat pedeapsa la un an de închisoare cu suspendare. Fostul primar a fost acuzat că a cedat formal acţiunile firmei sale, Construcţii Consult SRL Bârlad, concubinei Cristina Andrei. Firmele care câştigau licitaţii din bani publici, unde primarul era ordonator principal de credite, erau obligate să subcontracteze sau să cumpere materiale de la firma sa. 

Pe 26 februarie, când a demisionat din funcţie, Constantinescu a invocat motive de sănătate, dar nu a făcut nicio referire la acordul de vinovăţie semnat cu procurorii. La şedinţa în care s-a anunţat demisia a fost prezent şi deputatul PSD Adrian Solomon, fin de cununie al primarului Constantinescu şi fost vice-primar al Bârladului în mandatul 2004-2008.  Solomon a declarat atunci că "decada Constantiniană a fost plină de realizări", "cel mai bun primar din perioada postdecembristă" şi că a fost victima unor legi greşite "făcute cu fundul". Fostul primar al Bârladului a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar, la finele anului trecut, fiind acuzat de abuz în serviciu, după ce a interzis unor ONG-uri să organizeze în oraş un miting împotriva gazelor de şist. Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Bârlad. (Simona Voicu)

Mai puteţi citi:

Cruciada DNA împotriva ciocoilor vechi. Secretele marilor dosare de corupţie ale baronilor care au nenorocit România 

Au primit milioane de voturi din partea românilor, dar mai ales au primit toată încrederea unui popor care şi-a dorit să trăiască mai bine. Baronii locali, cei în mâinile cărora alegătorii au lăsat toţi banii şi toate speranţele lor, au fost, în ultimii ani, prezenţi mai mult în faţa procurorilor, în sălile de judecată sau chiar după gratii decât în birourile instituţiilor publice pe care ar fi trebuit să le conducă drept.

citeste totul despre: