Invitarea şi organizarea vizitei preşedintelui Iohannis în doar 10 zile s-au făcut sub presiunea unor evenimente periculoase: escaladarea fără precedent a terorismului, ezitările „greilor” UE în cooperarea militară cu America, şi, cel mai grav, derapajele antidemocratice ale Turciei sub regimul dictatorial al lui Erdogan. Derapaje cu care poporul turc este de acord.

Turcia s-a descalificat din calitatea de pion principal al NATO

Din evenimente ştiute şi neştiute se pare că americanii au tras concluzia că Turcia nu mai este un partener de încredere.

  • Erdogan se comportă ca un dictator, impredictibil, anihilând de facto instituţiile democratice ale Turciei.
  • În problemele terorismului, foarte grave, Turcia are propria agendă şi viziune, de multe ori diferită de aceea a NATO. Situaţia a devenit extrem de periculoasă odată cu stabilirea faptului că statul arab Qatar este un vechi finanţator al terorismului.
  • Turcia face ochi dulci Rusiei, chiar dacă fără rezultate concrete până acum, dar folosind acest fapt ca armă de şantaj împotriva Americii. Ori America nu poate fi şantajată fără reacţie.
  • Comportamentul imprevizibil al Rusiei, posibil să devină iraţional, face prezenţa militară a NATO în flancul estic cu atât mai importantă.
  • Pretenţiile absurde ale Turciei în problema predării de către americani a lui Fethullah Gülen este un alt factor care a deranjat America.
  • Riscul ca Turcia să închidă unilateral, în cazul unui conflict militar, strâmtorile Bosfor şi Dardanele este şi el luat în calcul de către experţii americani.

Ce califică România să ia locul Turciei

  • România dă dovadă că are instituţii puternice, că respectă statul de drept, că la o adică are anticorpii necesari pentru blocarea unor derapaje antidemocratice (cazul OUG 13, în care populaţia ieşită în stradă a devenit eroul lumii civilizate).
  • Preşedintele Iohannis, responsabil cu politica externă şi de securitate a României, a demonstrat că ştie să se opună tentaţiilor unor politicieni de a-şi salva pielea penală cu atacuri la independenţa justiţiei, că a învăţat politica externă şi de securitate.
  • România are o economie stabilă şi în creştere, suficienţi specialişti în instituţii ale statului şi societatea civilă, care să sancţioneze derapajele de la echilibrele economice structurale.
  • România a cooperat loial cu NATO în principalele teatre de război: Afganistan, Irak, Siria, Kosovo, sacrificând inclusiv vieţi omeneşti în numele acestei cooperări.
  • România a alocat 2% din PIB pentru apărare, şi declară că înţelege „pretenţiile” preşedintelui Trump pentru majorarea contribuţiilor celorlalte state NATO la bugetul alianţei.
  • România a fost de acord cu amplasarea scutului de la Deveselu, cu găzduirea unor comandamente importante ale NATO şi cu manevre militare comune.
  • România are o poziţie geostrategică remarcabilă, cu ieşire la Marea Neagră şi aproape vecină cu Rusia, cu potenţiale economic şi de infrastructură militară remarcabile.
  • Iohannis a contrazis oficiali de prim rang din UE care au declarat că Europa trebuie să-şi poarte singură de grijă, fără America şi Anglia.
  • Regimurile din Polonia şi Ungaria dau dovadă de egocentrism accentuat, motiv pentru care au intrat în conflict cu UE. Aşa că America n-a prea avut de ales.
  • România, ca membru al UE, va fi purtătoarea mesajelor şi intereselor americane în cadrul Uniunii Europene, un fel de „cal troian”, dar în sensul modern şi pozitiv al termenului.

Ce ste de aşteptat să se întâmple în viitorul apropiat?

Donald Trump a crezul că poate conduce America precum propria firmă. Între timp a aflat că aşa ceva nu este posibil şi acum ţine cont de sfaturile structurilor militare, ale serviciilor de informaţii, ale Congresului american.

Fiind un preşedinte atipic, Trump nu se încurcă în amănunte. Dacă a decis ca România să ia locul Turciei în apărarea flancului de Sud-Est al NATO, va trece imediat la fapte, după obţinerea acordului preşedintelui Iohannis.

Se poate presupune că prima acţiune va fi mutarea importantei baze militare de la Incirlik în România, mai ales că Germania a şi anunţat că-şi retrage militarii şi echipamentele de la această bază.

În afara scutului antirachetă de la Deveselu, alte baze militare şi aeroporturi din România ar putea fi modernizate şi dezvoltate sub comanda si cu finanţarea NATO.

Prezenţa personalului şi comandamentelor militare NATO s-ar putea accentua considerabil în România, în conformitate cu un plan precis de acţiune pus la punct cu oficiali români.

Ce are de câştigat România din noua orientare a Americii?

Foarte multe. În primul rând, interesele sale de securitate sunt şi mai bine servite prin deplasarea unuia dintre centrele de greutate ale NATO în România.

Investiţiile militare privind dezvoltarea structurilor de operare NATO din România înseamnă investiţii de multe miliarde de dolari, de care va beneficia inclusiv industria noastră de armament, economia ţării, piaţa muncii românească.

America va veghea în continuare la respectarea statului de drept din România, mai ales acum când a văzut că poporul român îşi apără inclusiv în stradă libertăţile câştigate. (Preşedintele Trump: Aplaud curajul dvs, eforturile dvs de a lupta împotriva corupţiei şi de a proteja statului de drept. E nevoie să creăm un mediu în care comerţul să înflorească şi cetăţenii să prospere. Viitorul relaţiilor dintre România şi SUA e foarte luminos. Îmi doresc să întărim alianţa noastră cu ţara dvs şi legăturile dintre cele două popoare)

Preşedintele Iohannis: Acest parteneriat (cu America) a contribuit foarte mult la ceea ce a devenit România astăzi şi nu numai că trebuie să continue, ci trebuie să devină şi mai puternic decât este.  România e foarte conştientă de faptul că suntem în est şi că ne bazăm foarte mult pe parteneriatul cu dvs pentru că nu putem să rezistăm acolo fără SUA, nu putem rezista acolo singuri. Cred că e în interesul dvs, dle preşedinte să aveţi un partener puternic în UE. Legătura transatlantică stă la baza civilizaţiei occidentale. NATO şi UE nu trebuie să fie în concurenţă, ci trebuie să colaboreze, pentru a face şi NATO şi Europa mai puternice. Am decis că parteneriatul nostru să fie mai puternic, mai bun, şi acest lucru va duce la un schimb mai accentuat din punct de vedere economic.

Poziţia şi influenţa României în UE va creşte considerabil, parteneriatul său cu America nu va fi contrapus prezenţei în UE. Acesta a fost şi unul dintre obiectivele lui Trump, să facă din România un liant între Europa şi America.

America ar putea influenţa economic şi cu sprijin financiar unirea României cu Republica Moldova, pentru a da o pondere şi mai mare României în contextul regional.

Ridicarea vizelor pentru America devine, în noul context, o prioritate pentru autorităţile române.

În concluzie

România este în poziţia să profite din plin de o conjunctură favorabilă, în care NATO are nevoie de un actor important în flancul său de Sud-Est.

Evaluările americane care au condus la o astfel de decizie au fost importante şi amănunţite. (Trump: ştim tot ce se întâmplă în România).

Ce rămâne de făcut clasei politice, instituţiilor importante din România, este să profite din plin de această oportunitate care nu apare în fiecare an. Nici măcar în fiecare deceniu.