Băsescu, la comemorarea Holocaustului: Istoria se poate oricând repeta dacă rămânem indiferenţi

Preşedintele Traian Băsescu a transmis, joi, un mesaj cu ocazia comemorării victimelor Holocaustului din România. Şeful statului a atras atenţia că „istoria se poate oricând repeta dacă rămânem indiferenţi, dacă nu ne implicăm fără ezitare în viaţa semenilor care au nevoie de ajutorul nostru“

În fiecare an, începând din 2004, 9 noiembrie este marcată drept Ziua naţională de comemorare a victimelor Holocaustului. Cu această ocazie, preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj.

Redăm mai jos textul integral:

 „Data de 9 octombrie a devenit un moment de referinţă în istoria României prin Ziua de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Această zi reprezintă, an de an, confirmarea angajamentului nostru de a omagia memoria celor care au îndurat persecuţiile şi crimele comise în numele unei ideologii totalitare, fiind, totodată, expresia celei mai depline reverenţe faţă de suferinţa umană, concretizată în exilul şi moartea a milioane de oameni nevinovaţi. Este un moment de adâncă emoţie, născut din amintirea tragediei Holocaustului şi, mai ales, din reflecţia pe care aceasta ne-o prilejuieşte, îndemnându-ne să rămânem lucizi şi să sancţionăm atitudinile şi acţiunile care, din păcate, continuă să ameninţe stabilitatea şi pacea obţinute prin sacrificii enorme.

Comemorarea victimelor Holocaustului din România implică o parcurgere necesară a momentelor şi a deciziilor politice care ne-au făcut părtaşi la drama Holocaustului, o tragedie umană fără precedent, ale cărei reverberaţii se fac încă simţite într-o Europă care, după evaluarea consecinţelor dezastruoase ale celui de-Al Doilea Război Mondial, şi-a luat angajamentul de a nu mai permite niciodată persecutarea unor oameni din considerente etnice, rasiale, culturale sau confesionale. 

Astăzi, ţară membră a Uniunii Europene, suntem datori să ne amintim că răspunderea pentru condamnarea Holocaustului şi a celor care se revendică în continuare de la o mentalitate influenţată de ură, xenofobie şi antisemitism ne revine, în egală măsură, atât instituţiilor statului român, cât şi fiecăruia dintre noi. Este timpul să medităm la faptul că ne-am născut cu o dublă vocaţie, de cetăţeni şi de oameni sensibili la suferinţa semenilor, la nevoile reale ale celor care au nevoie de înţelegerea şi solidaritatea noastră. 

În calitate de preşedinte al României, comemorarea Holocaustului a reprezentat o datorie a mandatelor mele. Libertatea recâştigată după căderea comunismului ne-a oferit posibilitatea de a ne afirma identitatea spirituală, culturală şi etnică într-o lume care asumă drept principii pluralismul şi respectul pentru alteritate. A trebuit să reînvăţăm arta convieţuirii în spiritul cunoaşterii şi al preţuirii reciproce. Totodată, a trebuit să acceptăm că suntem răspunzători faţă de cei pe care istoria i-a nedreptăţit, recurgând la arma discriminării şi a crimei în masă. Am înţeles, în calitate de preşedinte, faptul că am o datorie de onoare şi de conştiinţă să condamn, alături de comunism, Holocaustul în care au pierit milioane de oameni nevinovaţi care au aparţinut comunităţilor evreieşti şi rome. În ultimii zece ani România a realizat lucruri esenţiale în ceea ce priveşte conştientizarea tragediei Holocaustului atât la nivelul legislaţiei şi al instituţiilor statului, în educaţie, dar, mai ales, în planul mentalităţilor societăţii. În ianuarie 2014 am confirmat, prin semnarea unei Declaraţii la Memorialul Yad Vashem de la Ierusalim, angajamentul României de a continua să sprijine eforturile instituţiilor care încearcă să sporească nivelul de conştientizare a tragediei Holocaustului şi să semnaleze pericolul acţiunilor extremiste şi xenofobe în Europa şi în întreaga lume.

Îmi amintesc cu adâncă emoţie faptul că una dintre primele mele vizite externe, în calitate de preşedinte, a fost la Cracovia, cu prilejul comemorării a 60 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau. Atunci, am fost impresionat de urmele ororilor la care au fost supuşi semenii noştri dar, în acelaşi timp, prezenţa numeroşilor şefi de state la Auschwitz m-a convins că Europa modernă nu va mai accepta niciodată discriminarea, intoleranţa şi antisemitismul. Cu toate acestea, istoria se poate oricând repeta dacă rămânem indiferenţi, dacă nu ne implicăm fără ezitare în viaţa semenilor care au nevoie de ajutorul nostru. Experienţa totalitarismului comunist, de care ne-am eliberat dar care continuă să ameninţe ţări din vecinătatea României, ne arată cât de uşor poate să devină răul şi cât de fragilă poate fi, în contexte de presiune economică sau politică, o societate care se predă în faţa urii şi a neîncrederii. 

Vreau să cred că am reuşit să transmit mesajul meu, în calitate de preşedinte al României, preocupat de viitorul libertăţii şi al demnităţii fiecărui cetăţean al acestei ţări. Sunt convins că, aşa cum românii au găsit mereu forţa de a fi un popor unit în faţa încercărilor istoriei, în acelaşi fel vom şti să păstrăm şi să cultivăm generozitatea, respectul şi compasiunea pentru ca România să-şi poate face auzită vocea în deplină sinceritate atunci când va rosti, împreună cu naţiunile Europei unite, cuvintele tradiţionalei rugăciuni «Să ne amintim», din respect faţă de trecut şi ca o promisiune fermă pentru un viitor sub semnul demnităţii umane şi al păcii“.