Analişti politici şi foşti miniştri de Externe concluzionează: Băsescu a procedat bine atacând dur Rusia

Analişti politici şi foşti miniştri de Externe concluzionează: Băsescu a procedat bine atacând dur Rusia

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său român FOTO presidency.ro

Specialiştii contactaţi de „Adevărul“ au pus sub lupă afirmaţiile contondente făcute de preşedintele României, luni seară, la adresa Kremlinului. Ei au explicat şi ce câştigă şeful statului în pe urma acestor grave afirmaţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele Traian Băsescu a lansat un atac extrem de dur la adresa Rusiei, după ce avionul MH17 a fost doborât de separatiştii proruşi din Ucraina, conform variantei susţinute de întreagă Uniune Europeană şi chiar de SUA. Şeful statului este convins că moartea celor 298 de persoane a fost cauzată de faptul că Rusia lui Putin a pus la dispoziţia luptătorilor din estul Ucrainei tehnica necesară pentru atacul cu rachetă asupra aeronavei Malaysia Airlines.

„Rusia este partenerul teroriştilor, prin sprijin politic, sprijin cu personal calificat, sprijin cu armament de toate categoriile, inclusiv armament greu“, a spus, cu subiect şi predicat, Traian Băsescu. Aparent, cuvintele preşedintelui se înscriu exact în linia partenerilor europeni şi americani, care au pus Rusia la zid, la nivel declarativ, deocamdată fără a aplica şi alte sancţiuni. Dincolo de discursul public, din vorbele aspre ale preşedintelui răsar câteva întrebări, la care am încercat să răspundem cu ajutorul analiştilor politici şi al experţilor în relaţii internaţionale. Prima: se dovedeşte Traian Băsescu, pe final de mandat, un preşedinte-jucător şi în relaţiile externe?

Cioroianu: “Discurs în ton cu aliaţii noştri

„Afirmaţiile lui Traian Băsescu sunt cuvinte care trebuiau spuse. A avut un discurs în ton cu aliaţii noştri: SUA şi Marea Britanie. Arată că România face parte din grupul ţărilor care susţin sancţiuni mai dure pentru Rusia“, crede Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe.

Un alt fost ministru de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, laudă prestaţia preşedintelui. “E foarte bine ce a declarat Traian Băsescu. A reacţionat corect. Punctele sale de vedere sunt în acord cu poziţiile preşedintelui Obama. M-aş bucura să văd astfel de opinii şi din partea candidaţilor la prezidenţiale. Eu nu tac“, a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

Magdin: „Exprimare clară şi percutantă

Radu Magdin, analist politic şi blogger adevarul.ro, merge mai departe cu interpretarea mesajului extern. „Să nu uitam faptul ca Traian Băsescu este un cunoscut pro-atlantic şi s-a poziţionat periodic în acest sens. Însă în contextul dat nu e vorba de declaraţii făcute de dragul parteneriatului transatlantic, ci de o exprimare clară şi percutantă a acumularii unei nervozităţi europene crescânde faţă de Rusia“, spune Magdin.

Politologul George Jiglău spune că „Traian Băsescu solicită sancţiuni mai dure ale UE faţă de Rusia de mai mult timp, însă duritatea discursului său trebuie privită din perspectiva poziţiei slabe pe care România o are ca actor în cadrul UE“, spune Jiglău.

„Românii nu sunt rusofili“

Referitor la discursul prezidenţial, se naşte şi o a doua întrebare: dincolo de problematica externă, poziţia şefului de stat poate avea ecou şi în politica naţională, mai ales că alegerile prezidenţiale se apropie, iar Traian Băsescu consiliază PMP?

„Nu cred că partidul pe care îl conduce din umbră va avea de câştigat în alegerile prezidenţiale, pentru că spusele lui Traian Băsescu sunt unanim acceptate în România. Nu cred că există cineva din spectrul nostru politic care gândeşte altfel“, afirmă Adrian Cioroianu. Politologul George Jiglău împărtăşeşte exact acelaşi punct de vedere. „Toţi actorii politici din România au o poziţie ostilă Rusiei, deci Băsescu nu se remarcă în vreun fel. Relevanţa lui Traian Băsescu e limitată acum, având în vedere că toată lumea discută despre posibilii candidaţi pentru alegerile de la toamnă. Fiind asociat cu un partid care e izolat în această discuţie, preşedintele e izolat şi el“, conchide Jiglău.

Radu Magdin îi contrazice. „Preşedintele marchează  puncte şi pe plan intern, căci românii nu au fost şi nu sunt rusofili, cu atât mai puţin în contextul internaţional post-Crimeea. Românii simt pericolul la graniţă, chiar dacă suntem stat NATO, şi aşteaptă, în opinia mea, o poziţionare fermă a Bucureştiului, a Washingtonului şi a altor capitale partenere“, arată analistul.

„N-ar trebui să camuflăm realitatea“

O a treia întrebare care se ridică se referă la relaţia noastră directă cu marele stat de la răsărit, în ghearele căruia am fost prinşi jumătate de veac. Ni i-a pus Băsescu pe ruşi în cap în aceste timpuri tulburi?

„Din păcate, simpla noastră prezenţă în zonă îi enervează pe ruşi. În ultimii 15 ani, România a avut , din păcate, o relaţie subţire în plan politic cu Rusia, dar trebuie să recunoaştem, trecând peste anumite glume, capricii, că nu Traian Băsescu este principalul vinovat. Deci nu cred că afirmaţiile preşedintelui vor agrava relaţia nostră cu Rusia, şi aşa modestă“, este de părere Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie de la Universitatea Bucureşti.

Radu Magdin priveşte situaţia dintr-o altă perspectivă, însă concluzia este aceeaşi. „Sigur ca declaraţia nu e de fineţe diplomatică, dar şi vremurile pe care le trăim sunt complicate. Având în vedere că suntem ţara cu baze NATO şi în care urmează să fie amplasat un scut-cheie, oricum îi avem pe ruşi, vrem-nu vrem, în cap“, a opinat Magdin.

Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu  spune că preşedintele nu putea să tacă doar pentru a nu-i supăra pe ruşi. „Să spui adevărul e riscant. Dar cred că n-ar trebui să camuflăm realitatea. Trebuie să vorbim cu subiect şi predicat despre ce se întâmplă acolo. Federaţia Rusă nu reuşeşte să iasă dintr-o problemă pe care tot ea a generat-o“, conchide MRU.

Principalele acuzaţii lansate de Traian Băsescu

Traian Băsescu a lansat luni seară, de la Palatul Cotroceni, un tir de afirmaţii fără precedent la adresa Rusiei lui Vladimir Putin. Preşedintele României a criticat şi poziţia prea moale pe care a adoptat-o UE faţă de Moscova. Vă prezentăm mai jos principalel declaraţii.

  • În ceea ce priveşte actul terorist, care a dus la uciderea celor 298 de oameni aflaţi la bordul Malaysia Airlines MH17, responsabilitatea, în urma analizei şi a informaţiilor pe care le avem, aparţine, în mod direct, grupării teroriste din estul Ucrainei care a executat lovitura asupra aeronavei malaysiene.
 
  • În mod egal, Federaţia Rusă, care a pus la dispoziţie specialişti şi echipamentul necesar executării loviturii, este parte a actului terorist. Am luat notă de declaraţia preşedintelui Putin să nu politizăm evenimentul. Nu-l politizează nimeni, dar preşedintele Putin nu poate fugi şi nu se poate ascunde sub amânări şi minciună de responsabilitatea punerii la dispoziţie a specialiştilor şi a echipamentelor militare cu care aeronava a fost lovită. Din păcate, Federaţia Rusă este partenerul teroriştilor în această operaţiune legată de uciderea a 298 de persoane.
 
  • Din păcate, Federaţia Rusă este parte a conflictului, aşa cum a fost parte a conflictului şi a anexării ilegale a Crimeii, acum este parte a conflictului din estul Ucrainei.
 
  • Care este responsabilitatea Uniunii Europene? Putea să facă mai mult decât a făcut până acum? Iar răspunsul meu, categoric, este da. Sancţiunile trebuiau introduse de multă vreme, sancţiuni aspre, economice, care se descurajeze lejeritatea cu care Federaţia Rusă alimentează conflictul generat de terorişti în estul Ucrainei.
 
  • Eu, personal, nu consider că viaţa celor morţi în accident este mai preţioasă decât viaţa amărâţilor de ucraineni care mor în est, dar acum suntem în faţa unei realităţi, pentru că nu l-am descurajat la timp pe Putin. Pentru că în estul Europei se desfăşoară un conflict alimentat de Federaţia Rusă, politic, cu oameni şi cu echipamente militare, joi după-amiază au murit 192 de cetăţeni olandezi.
 
  • Oare, noi, în Consiliu, dacă eram fermi - şi vorbim despre valori, puneam valoarea omului deasupra la orice - n-am fi putut lua măsurile de descurajare în timp util?
 

Şi Ponta arată Rusia cu degetul

Tragedia aviatică din Ucraina i-a adus în aceeaşi tabară pe Victor Ponta şi pe Traian Băsescu. La o zi după ce preşedintele l-a criticat în termeni duri pe preşedintele rus Vladimir Putin, şi premierul Victor Ponta a condamnat, la rândul său, implicarea Rusiei în doborârea avionului MH17.

„România este în acest moment în prima linie a comunităţii internaţionale care luptă pentru normalitate, pentru o Ucraină democratică şi liberă. Lucrurile care s-au întâmplat, faptul că mor în continuare oameni nevinovaţi, că au fost atâtea victime în acel atac - evident, terorist -, asta nu ne face decât să înţelegem mai mult cât de important este să acordăm încredere şi sprijin, inclusiv bugetar, militarilor români“, a spus Ponta ieri.

Întrebat dacă mesajul transmis de Traian Băsescu exprimă poziţia României faţă de catastrofa din Ucraina, Ponta a refuzat să comenteze afirmaţiile prezidenţiale, dar a reluat aceleaşi idei expuse de Băsescu la Cotroceni. „Eu am văzut mesajul preşedintelui Statelor Unite, al liderilor occidentali şi cred că România trebuie să susţină aceleaşi idei: faptul că atacul asupra unui avion civil este un atac terorist care nu poate fi acceptat şi nu poate să rămână fără urmări. Este evident că acei separatişti au fost şi sunt susţinuţi de Federaţia Rusă şi există o răspundere, cel puţin morală şi politică, a Rusiei pentru ceea ce se întâmplă acolo“, a conchis Ponta.

„Să se audă la masa UE şi NATO“

Remus Ştefureac, analist politic şi blogger adevarul.ro, salută faptul că, „pe un subiect de o asemenea gravitate, vocea României este puternică şi coerentă“.

„ În contextul disputelor politice interne regulate dintre preşedinte şi premier, o asemenea coordonare a mesajelor celor doi pe o temă de maxim interes pentru politica externă şi de securitate a României capătă o valoare suplimentară. România este o ţară de graniţă a UE şi NATO. Prin urmare, vocea noastră trebuie să fie puternică şi să se audă la masa UE şi a NATO. Iar acest lucru nu este posibil decât prin coerenţa poziţiilor principalilor factori de decizie din statul român“, a declarat Remus Ştefureac.

Clinciurile Putin – Băsescu de-a lungul anilor

Preşedintele Traian Băsescu a fost primul şef al statului român care a atacat frontal Rusia, după zeci de ani în care nimeni nu a mai îndrăznit să critice Moscova. În primul său an de mandat prezidenţial, Traian Băsescu, aflat în SUA, declara că Rusia tratează Marea Neagră ca pe „un lac rusesc“, o afirmaţie controversată la acea vreme. „Eu nu fac afirmaţii de acum. Marea Neagră este tratată ca un lac rusesc de sute de ani. Nu v-aţi dat seama până acum?“, întreba Băsescu în 2005. Şeful statului îndemna atunci puterile occidentale să-şi îndrepte atenţia asupra regiunii Mării Negre „până nu este prea târziu“. Băsescu propunea internaţionalizarea Mării Negre, după modelul Mării Mediterane.

Mesaj tăios de la Kremlin

Un alt moment critic al relaţiei României cu Rusia a fost în 2009, când preşedintele Traian Băsescu şi Vladimir Putin, atunci premier al Rusiei, au intrat din nou într-un clinci. Era în iarna în care Rusia a închis robinetul cu gaze către Ucraina. „Preşedintele român mi-a cerut să cumpere gaz fără intermediari, într-o discuţie telefonică. Am fost de acord ca discuţiile să se poarte direct între companii“, a dezvăluit Putin.

Ulterior acelei discuţii telefonice, Putin i-a transmis un mesaj preşedintelui român prin intermediul trimisului TVR la Moscova, Liviu Iurea. „Am o alta ofertă pentru România, o ofertă care este greu de refuzat. Vă rog să îi spuneţi asta preşedintelui Băsescu. Suntem gata să vindem direct către Romgaz tot gazul rusesc care acoperă nevoile Ucrainei pe un an de zile şi apoi să-l vindeţi mai departe Ucrainei. Merge?“, a întrebat, tăios, Putin. „O vom transmite“, a răspuns Liviu Iurea. „Notaţi-o!“, a cerut Putin.

Liderii din est iau poziţie la Varşovia

Polonia a găzduit ieri o întrunire a şefilor de stat şi guvern din Europa Centrală şi de Est, în scopul elaborării unei agende comune care să răspundă ameninţărilor de securitate rezultate din acţiunile tot mai agresive ale Federaţiei Ruse. La discuţiile organizate în capitala Varşovia au participat reprezentanţii Poloniei, României, Bulgariei, Slovaciei, Cehiei, Ungariei, Estoniei, Lituaniei şi Letoniei.

Cele nouă state au decis să adopte o poziţie comună mult mai fermă împotriva Federaţiei Ruse şi vor promova această agendă la summitul Alianţei Nord – Atlantice, care va avea loc în Ţara Galilor, la începutul toamnei.

Preşedintele Băsescu, dar şi şefii de stat ai ţărilor baltice şi cel al Bulgariei susţin o redefinire a relaţiilor NATO - Rusia şi cer înăsprirea sancţiunilor asupra Moscovei, vizând atât sectorul economic, cât şi cel al tehnologiei militare. Întrunirea statelor est şi central-europene contrabalansează poziţia reţinută a Germaniei, a Franţei şi a Italiei, ţări care au relaţii strânse cu Moscova.

Citeşte şi:

Băsescu: Rusia este partenerul teroriştilor. Astăzi este Ucraina, mâine se ajunge la România. UE putea să facă mai mult

 Traian Băsescu: Uciderea a 298 de nevinovaţi într-un act terorist nu trebuie să treacă fără consecinţe

Reacţii în cazul tragediei din Ucraina. Ponta: „Vreau mobilizare exemplară!". Duşa: „Aveţi informaţii că avionul a fost doborât?"

Ponta şi Băsescu vorbesc pe aceeaşi limbă. Premierul: Este evident că acei separatişti sunt susţinuţi de Rusia

 

citeste totul despre: