Ghiţă fusese acuzat de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. Magistraţii Curţii Supreme au motivat decizia de achitare astfel: „Nu există probe directe pentru condamnare“. „Instanţa poate pronunţa condamnarea în situaţia în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În consecinţă, dacă în urma procesului de interpretare şi apreciere a probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumţia de nevinovăţie nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat ca o probă în favoarea nevinovăţiei sale. (…) Chiar dacă s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori, pur şi simplu, nu mai există şi totuşi îndoiala persistă în ce priveşte vinovăţia, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie şi deci inculpatul trebuie achitat. Hotărârile de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se pot întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi“ (conform Mediafax). În sfîrşit, o motivare bine scris şi pe fond, ca şi pe formă, impecabilă. Aşa e, nu aveau de ce să îl condamne.

Dacă e să fiu de partea cuiva, sunt de partea judecătorilor ÎCCJ şi a motivaţiei lor înţelepte. Dacă nu eşti sigur, nu condamna.

Fac parte din cei care nu l-au crezut pe dl Ghiţă cînd a spus că îşi petrecea vacanţele cu Florian Coldea, conducătorul din umbră al DNA pentru cîţiva ani buni. Dar m-am înşelat. Am greşit pentru că am întrebat despre Coldea, mai demult, pe înaltele mele relaţii, unii, credeam, chiar prieteni, din statul actual şi fost şi mi s-a spus că, de fapt, nu există nici o dovadă contra lui decît mărturia Elenei Udrea, deci e un băiat Ok care şi-a făcut doar datoria. Între timp, s-a dovedit că Udrea avea dreptate în ce-l priveşte pe Coldea. Se adună mărturiile la comisia SRI, de la Horia Georgescu, fostul şef ANI, acuzat de restituiri frauduloase, la Adrian Sîrbu, care a făcut totdeauna servicii puterii contra amînări la taxe, dar inteligent şi cum voia el, şi ca atare a fost deranjat, probabil, de faptul că de la SRI s-a încercat coordonarea presei într-un răspuns comun, care s-a şi reuşit ulterior, dar e, desigur, parţial comun, că aşa e la noi, fiecare jumătate cu adevărul ei parţial sau mai degrabă cu intoxicarea ei parţială. Georgescu a povestit de petreceri comune în vile RAAPS la Herăstrău cu înalţi oficiali DNA şi SRI - toţi, desigur, inocenţi parteneri în promovarea statului de drept. Aceleaşi vile în care dădeau petreceri nişte oameni complet necunoscuţi actualului şef al statului, dar care urmau să devină consilierii lui de bază, şi, desigur, îşi anunţau la acele petreceri viitorul angajament la Cotroceni, cu totul spontan şi derivat direct din revolta populară din al doilea tur la alegerile 2014.

Mărturisesc, ca atare, că dacă e să fiu de partea cuiva, sunt de partea judecătorilor ÎCCJ şi a motivaţiei lor înţelepte. Dacă nu eşti sigur, nu condamna. Vîntul certitudinii, care bate în exact zilele în care ies la iveală dovezi masive despre cartelul din sînul statului de drept, perfect paralel cu logica acestuia, un cartel în care personajele sunt azi eroi ai integrităţii şi mîine extrădaţi, urmăriţi sau trecuţi în rezervă e destul să pună orice om raţional pe gînduri.

De partea statului de drept, de fapt, nu e nimeni, taman acum, cînd proza lui a început să sune mai bine.

De asta nimeni nu va discuta şi nu va multiplica pe Facebook ştirea achitării lui Ghiţă şi a unui alt dosar de doi bani făcut de DNA Ploieşti. Pentru că nimeni nu vrea să fie pus pe gînduri, fiecare vrea să i se confirme prejudecăţile pe care le are deja. Ce să mai vorbim de motivarea judecătorilor, sunt şi voi rămîne probabil singurul ei critic literar. Între timp, PNL - prin fostul PP-DD, dl Fenechiu 2 şi PSD vor bate palma pe legile justiţiei, că esenţial pentru ambele tabere e să rămînă control politic asupra ei, oricine îl exercită, ştiu ei că se vor roti şi unii şi alţii, la rînd, ca porumbeii, deci fiecare va avea ocazia. Iar pe protestatari nu i-am auzit să articuleze ce ar trebui - afară cu orice factor politic din numirea procurorilor, nici miniştri, nici Preşedinte, CSM poate face asta perfect singur, cu INM, ÎCCJ etc. Nu, fiecare vrea să dea justiţia la altcineva. De partea statului de drept, de fapt, nu e nimeni, taman acum, cînd proza lui a început să sune mai bine.

De asta faptul că preşedintele ar fi ţinut un discurs în care a afirmat că nu există nici un stat paralel cred că e o ştire falsă. Că orice sfătuitor cu capul pe umeri care nu e din statul paralel i-ar fi spus că niciodată nu trebuie să spui că albul e negru, mai ales dacă nu eşti acuzat direct, că acuşi iese soarele şi o să vadă toată lumea ceea ce e deja clar doar pentru cine e informat. Sigur, e uşor să le amesteci pe toate, conspiraţii sorosiste, putiniste şi să le arunci pe toate la coş. Hai să fim serioşi. Faptul că Soros nu are miniştri în România nu înseamnă că SRI nu are (ghici, ciupercă, cine-i). Sau că la orice talk-show de politică externă la TV deschid cînd vin pe acasă nu reuşesc să depistez pe nimeni care nu e de la SIE. Dacă e vreunul totuşi, să se identifice nu numele şi gradul, sau - pardon - e invers.

Statul de drept e cel pe care a jurat să-l apere preşedintele, nu statul paralel cu cel de drept, cel în care a uitat să ne spună din ce motiv l-a trecut de fapt în rezervă pe Coldea, dacă era aşa inocent de nu l-a ţinut pe mai departe? Statul de drept, cel de care taberele încleştate pentru controlul justiţiei trag aşa de tare că îţi vine să crezi că se suprapune pe alocuri cu cel paralel. O fi unul la Bucureşti şi unul la Belgrad, unul la Cotroceni şi altul la Teleorman? Contra acestei idei atrăgătoare, dar simpliste, stau partidele de tenis comune între toate părţile (Maior, Coldea, Dragnea), petrecerile acasă la Gabi Oprea cu şefa DNA în ziua esenţială a alegerilor şi cele prin vile RAAPPS evocate de Georgescu, pînă mai ieri un personaj credibil de dat la export să cureţe de corupţie şi alte ţări. Statul paralel iese din umbră treptat prin mărturiile celor ajunşi în tabere diferite dintre membrii săi. Iar cine îl neagă ne comunică, de fapt, cît se poate de explicit, că nu va face nimic contra lui, în ciuda faptului că existenţa sa subminează statul de drept, pune la îndoială rezultatul alegerilor din 2009, toate majorităţile politice şi guvernele rezultate din ele din care a făcut parte partidul lui Oprea (sub Boc şi Ponta), mai multe arestări, voinţa de a-l aduce pe Ghiţă la închisoare şi îşi rîde de naivitatea trupei de manevră din stradă.

Între timp, să îi mulţumim preşedintelui pentru comunicarea lui spontană şi onestă. E bine să ştim pe cine ne putem baza să apere statul de drept de cel paralel.

E drept că statul de drept poate fi redus uneori la o lectură dezagreabilă, ca asta în care eu citesc de la completul ÎCCJ că îl inocentează pe Ghiţă, care m-a numit „Fethullah Gülen de România“, vă daţi seama ce plăcere! Dar cum casa de mită pe care se presupunea că a dat-o e tot la el, nu la cine se presupunea că a luat-o, iar ăla care se presupunea că trebuie să intervină nu era cel căruia în stătea în putere să intervină, ce putem face decît să avem încredere în justiţie. Au dreptate, nimeni nu trebuie condamnat fără probe, iar dacă dosarele lui Ghiţă se dovedesc aiurea, să ne amintim ce îi spunea procurorul Negulescu pe înregistrare fetei lui Cosma, că la cum a făcut el dosarul, tată-su scapă sigur. De ce? Pentru că justiţia funcţionează, chiar dacă doar pe bucăţi.

Între timp, să îi mulţumim preşedintelui pentru comunicarea lui spontană şi onestă. E bine să ştim pe cine ne putem baza să apere statul de drept de cel paralel.

Puteţi comenta acest text pe România Curată