Kelemen Hunor: Nu cred că va pica Guvernul. Ponta a jucat bine şi a dat o minge sus plasată - reducerea TVA

Reales preşedinte al UDMR acum mai puţin de o săptămână, Kelemen Hunor a venit la Adevărul Live pentru a vorbi despre planurile minoritarilor pentru următorii ani, despre şansele moţiunii de cenzură împotriva Guvernului, dar şi despre acţiunile DNA.

Adevărul: Am revenit la Adevărul Live, în platou îl avem pe preşedintele reales al UDMR şi sperăm să ne spună care sunt planurile Uniunii şi cum vede acţiunile din ultima vreme ale DNA, dar şi alianţele cu partidele de la Putere sau din Opoziţie.

Kelemen Hunor: Aş fi vrut să am un contracandidat sau doi. Mie îmi place competiţia. Concurenţa mă scoate de foarte multe ori din calmul meu obişnuit şi îmi face bine. Nu este o aglomeraţie foarte mare pe acest drum, să ştiţi. Nu e înghesuială foarte mare. Am mai avut astfel de situaţii. Deja văd pentru anul viitor, cel puţin pentru locale, o oarecare problemă mai ales pentru localităţile mici. Există o oarecare reţinere din partea multor persoane dacă vor să continue. Cred că toate partidele politice vor avea anul viitor o provocare uriaşă de a găsi oameni buni şi competenţi.

Adevărul: Temerea asta vine cumva de la ultimele acţiuni ale DNA? În anii precedenţi, păreau că vor să stea toată viaţa.

Kelemen Hunor: Un primar de la noi, tânăr şi extrem de eficient, are un proces cu ANI. De ce? Şi el, şi alţii au fost obligaţi de stat să facă PFA pentru pământ, nu are mult pământ şi a făcut PFA să primească banii acolo. Are un conflict cu ANI fiindcă nu are voie să facă PFA. Statul l-a obligat, numai că ANI spune că e în incompatibilitate. E un singur caz, dar bănuiesc că sunt şi altele. Nu vreau să trag o concluzie, dar văd că există pentru toate partidele o preocupare de a găsi oameni competenţi.

Adevărul: PNL spunea că vrea un parteneriat cu UDMR pe zece ani.

Kelemen Hunor: Eu mă bucur că la Congresul nostru vin toţi liderii politici şi foarte rar găseşti un moment în care se aşază toţi în aceeaşi sală. Acest aspect e mult mai important decât ofertele făcute sau ofertele care nu au fost făcute. Suntem în Opoziţie cu PNL şi avem o colaborare din februarie pe foarte multe subiecte, avem astfel de discuţii şi cu PSD şi ar fi culmea să închid eu uşa în faţa oricărui partener posibil din Parlament. Cu PNL suntem în aceeaşi formaţiune politică şi pe scena europeană, am colaborat şi cu PDL, din acest punct de vedere sigur că există o înţelegere, dar un acord scris e o altă discuţie. Nu sunt neapărat un fan al acordurilor semnate. Cred că între oameni serioşi şi o strângere de mână e suficientă. Dacă respectăm cuvântul dat, se poate merge uşor într-o colaborare. În Opoziţie nu avem majoritatea. Ea există pe partea guvernamentală. Funcţionează nu perfect, dar coerent. Nu văd unde s-ar strica această coaliţie. Pe partea de Opoziţie, sigur, dialog şi colaborare există.

Adevărul: Vă doriţi să reveniţi la guvernare cât mai repede?

Kelemen Hunor: Nu doresc acest lucru, dar un om politic nu poate spune că refuză o astfel de discuţie. Anul trecut, când am ieşit de la guvernare, am luat această decizie conştienţi de faptul că în perioada până în 2016 trebuie să reconstruim legătura cu electoratul. Dacă nu reuşim să ne adaptăm la realităţile anului 2015, ale anului 2016 s-ar putea ca acea valoare care s-a conturat pentru comunitatea maghiară, reprezentarea politică în Parlament, să se piardă. Ar fi o pierdere şi pentru societatea românească. Nu ţintesc neapărat guvernarea, am fost şi ştiu ce înseamnă. Probabil la un moment dat va fi iar posibilă intrarea în Executiv.

Kelemen Hunor: ”Nu cred că o moţiune de cenzură va duce la căderea Guvernului. Va fi doar o dezbatere mai animată”

Adevărul: Domnul Blaga ne-a declarat că în iunie PNL va depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta.

Kelemen Hunor: Va depinde de temă, de argumente, de finalitate. În politică trebuie să ştii şi finalitatea. O moţiune de cenzură are o singură finalitate: o dezbatere mai animată, dar nu căderea Guvernului.

Adevărul: Nu vă doriţi să pice Guvernul sau nu credeţi?

Kelemen Hunor: Nu cred. Această coaliţie care guvernează e destul de solidă.

Adevărul: Dincolo de aritmetică, consideraţi că Guvernul ar trebui să rămână ori să plece?

Kelemen Hunor: Din punctul meu de vedere, să plece, dar dacă rămâne, nu depinde de noi. Există un excedent bugetar după primul trimestru, ceea ce nu s-a prea întâmplat şi trebuie discutat de ce s-a întâmplat asta. Vine Guvernul cu nişte măsuri liberale, reducerea TVA la alimente, la apă rece, noi spunem că la toate utilităţile. Cei care trăiesc în mediul rural nu sunt legaţi la apă şi nu beneficiază. Mesajul este că avem bani şi, dacă avem bani, încercăm să mai luăm povara de pe populaţie. E un mesaj destul de interesant şi coerent care va însemna şi o oarecare susţinere pentru acest Guvern, poate mai mare decât avea la începutul anului. Trebuie să îi întrebaţi pe liberali dacă într-adevăr vor să guverneze, dacă sunt pregătiţi. Dacă vrei să dărâmi Guvernul, trebuie să spui ce pui în loc.

Adevărul: Nu v-au trimis programul de guvernare?

Kelemen Hunor: Am primit şi eu, am dat colegilor mei, dar înainte de Congres aveam alte priorităţi. La un moment dat, vom spune un punct de vedere, eu încă nu mi-am format un punct de vedere, nu îmi plac politicienii care se pricep la toate. Urmează să analizăm şi noi. E adevărat, au trimis de acum trei săptămâni.

Adevărul: Proiectul de modificare a Codului Fiscal, de partea cealaltă...

Kelemen Hunor: E greu de refuzat. Pentru un partid e greu de explicat că nu vrea. Premierul a jucat bine, a dat o minge extrem de bine pregătită şi sus plasată PNL-ului. Noi vom avea câteva modificări pentru Codul Fiscal, în care propunem pentru toate utilităţile publice TVA de 9%. Sigur, se poate discuta etapizarea. Până la urmă, acolo ar trebui să ajungem.

Adevărul: Ce spuneţi despre acţiunile Justiţiei?

Kelemen Hunor: Nu pun sub semnul întrebării deciziile Justiţiei. În cazul Attila Marko, clădirea a fost luată de către comunişti printr-o singură semnătură şi statul a stabilit că retrocedează clădirile către foştii proprietari – Biserica Reformată. În cazul lui Nagy Zsolt, e primul caz când au acceptat recursul prin anulare. Nu ştim cum se va finaliza, nu am comentat alte cazuri. Nu vreau să cred că, după 25 de ani, trebuie să renunţăm la libertatea de exprimare. Şi magistraţii comentează ce fac oamenii politici şi nu mă supăr.

Adevărul: Dar în cazul domnului Borbely?

Kelemen Hunor: A fost un vot în Parlament şi nu am comentat. Sunt convins că ce a spus el în faţa Parlamentului a fost convingător. El nu a cerut să nu se voteze.

Adevărul: Aţi dat vreo indicaţie celor de la UDMR?

Kelemen Hunor: Eu nu dau niciodată şi nu suntem obişnuiţi să dăm mandate imperative.

Adevărul: Cum vedeţi cazul Şova?

Kelemen Hunor: Procedura merge mai departe, nu e oprită cercetarea. Cu arestarea nu ştiu ce să vă spun. A fost un conflict între Senat, Înalta Curte, nu ştiu dacă procedurile au fost respectate. Important e să meargă în faţa instanţei să dovedească că e nevinovat sau procurorul să dovedească că e vinovat. E important să meargă în faţa instanţei şi acest lucru nu a fost oprit din Senat. Arestarea, da. Încă nu s-a rezolvat.

Adevărul: Ar trebui parlamentarii să aibă imunitate şi pentru altceva decât pentru declaraţii politice?

Kelemen Hunor: Cristian Pârvulescu spune că nu e nicio ţară în care aleşii să nu aibă imunitate pentru declaraţii. Nici în acest moment nu există imunitate pentru cercetare, doar în cazul foştilor miniştri. Aici trebuie modificată Constituţia. Acolo, legea şi Constituţia trebuie amendate. Trebuie o discuţie la rece dacă e bine ca foştii miniştri să nu aibă un filtru. Ştiu multe plângeri penale împotriva miniştrilor care nu au legătură cu vreun act ilegal, dar unii nu au primit ce au dorit. Întrebarea rămâne dacă procurorii merg mai departe sau închid un dosar. Eu, când am fost ministru, şi nu numai eu, toţi miniştrii au avut o plângere penală de la RADEF pentru nişte considerente uluitoare. Ei au făcut plângere penală. Depinde cine, cum vede acest lucru. Se poate renunţa la acest filtru. Nu am nimic împotrivă.

Adevărul: Aveţi încredere în Justiţie cum este ea azi?

Kelemen Hunor: Aş vrea să am încredere totală în toate instituţiile. De multe ori am văzut că şi judecătorii au greşit. Orice om poate greşi, dar important este să existe o separare a puterilor în stat. Eu, până acum, am văzut multe cazuri şi bune, şi mai puţin bune. Tabloul e nuanţat. În mare parte, da, am încredere. Vorbim de Justiţie în sensul de a avea încredere în judecători. În procurori nu trebuie să am încredere, îşi face treaba, face acuzaţii.  

Kelemen Hunor: ”Eu nu trebuie să am încredere în procurori. Procurorul acuză, ăsta e jobul, reprezintă statul. Important este să existe un echilibru între puterile statului”

Adevărul: Ne întoarcem la voturile date de Parlament pentru ridicarea imunităţii. Cazurile alea nu se tranşează. Dacă Parlamentul spune că da, i se ridică imunitatea unui deputat sau senator, el nu merge automat la puşcărie. E prezentat unui judecător. În ideea asta întreb dacă aveţi încredere.

Kelemen Hunor: Vreau să am încredere totală, dar au fost şi greşeli. Trebuie discutat dacă arestul preventiv trebuie să fie o excepţie sau normalitate. Începe să devină normalitate. Eu cred că trebuie să fie excepţia. Nu vreau să comentez argumentele procurorilor , nici pe cele ale judecătorilor. Ce a fost votat în Parlament e de discutat. Important e că, în acest moment, echilibrul între puterile statului nu e corect. Aici nu s-a întâmplat în trei –patru luni, ci în ani de zile. Executivul a stat călare pe Parlament cu Ordonanţe de urgenţă. Parlamentul a greşit de multe ori, a fost legea uninominalului care a schimbat calitatea Parlamentului şi uite aşa a devenit o instituţie cu foarte mică credibilitate. Nu cred că asta e în folosul democraţiei. Parlamentul trebuie să fie un pic altfel, Guvernul să fie un pic altfel. Parlamentul trebuie să fie un for de dezbatere şi Justiţia să fie independentă. E o altă discuţie  - ce faci cu procurorii? Sunt magistraţi sau nu?

Adevărul: Premierul Ponta a lansat dezbaterea. A spus că procurorii nu ar trebui să fie magistraţi. Domnul Blaga a spus că nu e de acord.

Kelemen Hunor: PNL a iniţiat asta, nu el. El a fost procuror. Noi, când a fost ultima discuţie, acum doi-trei ani, când PNL de atunci a venit, şi noi am susţinut că ar fi mai aproape de adevăr şi de practica UE. În multe state, procurorii nu sunt magistraţi. În Germania sunt funcţionari publici, judecătorii sunt cei care înseamnă justiţie. Cred că e greu de făcut o dezbatere la rece şi greu de făcut o schimbare.

Adevărul: Să discutăm mai concret de cazul deputatului UDMR Marko Attila care a plecat în Ungaria.

Kelemen Hunor: Eu i-am spus că aş prefera să se întoarcă. El a vrut să rămână, şi-a depus demisia, am închis acest subiect. Eu nu aş fi ales o astfel de soluţie. A plecat din Parlament şi acest episod, mai ales partea parlamentară s-a închis.

Adevărul: Cum vi se pare noul preşedinte? Deja aţi fost la discuţii de trei ori la Cotroceni. E o diferenţă între el şi Băsescu?

Kelemen Hunor: Da, mare. Foarte mare. Iohannis e foarte punctual, discuţii aplicate, doar la subiect,  nimic altceva. Ascultă argumentele, nu se grăbeşte. Încearcă să înţeleagă poziţia fiecăruia. După cele trei-patru discuţii cu el pot să spun că o diferenţă. E foarte, foarte aplicat.

Adevărul: Legile electorale – ce amendamente mai aveţi?

Kelemen Hunor: Am spus ce susţinem şi ce nu. În ce priveşte legea alegerilor locale, e bine să fie finalizată în iunie. Am spus că susţinem alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, de ani de zile. Noi nu ne-am schimbat punctul de vedere. În ce priveşte preşedinţii de CJ, e o soluţie bună alegerea lor de către Consiliul Judeţean, dar puteam merge şi pe varianta actuală, în mod direct. Cred că vor fi aleşi de către consilieri şi ce s-a conturat va rămâne. În ce priveşte pragul la locale, noi am propus, dar nu am avut câştig de cauză la Senat, reducerea pragului pentru CJ la 3%. Pentru populaţiile minoritare care trăiesc în judeţele Timiş , Alba, Bistriţa ar fi posibilitatea să fie reprezentaţi. Aşa, reprezentarea proporţională ar fi mai aproape de realitatea din teren. Vom susţine amendamentul şi la Camera Deputaţilor. În ce priveşte alegerile parlamentare, nu mă bucur că lumea ne dă dreptate. Noi, în 2007, am spus că e greşit să mergem pe uninominal. A fost un experiment nereuşit şi avem multe argumente. Să ne întoarcem pe listele judeţene, am susţinut asta cu amendamente în plus. Păstrarea reprezentării proporţionale – la asta nu trebuie renunţat. Trebuie doi senatori şi patru deputaţi pentru judeţele mici. Trebuie reducerea numărului de parlamentari, dar 300 nu e bătut în cuie. Cine a propus cifra nu ştiu cum a ajuns la ea şi cu ce scop. Când spui 300, trebuie să spui cum ajungi la 300. Judeţele nu sunt la fel şi trebuie ajuns şi la un echilibru între judeţe mici şi judeţe mari. Am mai preluat o propunere a unei asociaţii de la Cluj privind pragul alternativ. Ei s-au gândit, cred, la partidele regionale. Am introdus în discuţie acest amendament şi am început discuţiile şi cu partidele pentru a susţine acest amendament.

În ce priveşte votul în Diaspora, noi am susţinut votul prin corespondenţă cu toate elementele de securizare a votului şi cu condiţia înregistrării prealabile. Cred că trebuie să închidem înregistrarea când încep procedurile.

Votul electronic nu e destul de bine implementat. Nu intru în detalii, fiindcă nu cunosc. E o chestie extrem de tehnică.

Adevărul: M-aş întoarce un pic la acţiunile DNA. Sunteţi de acord cu teoria că aceste acţiuni blochează ţara. S-a vorbit mult despre acest lucru, că aleşii locali au început să se teamă să mai semneze acte.

Kelemen Hunor: Nu ştiu ce să spun, nu am foarte multe elemente. Nu pot să probez dacă spun că da sau nu. Eu observ că în acest an nu s-a făcut nicio licitaţie publică, nu s-a semnat niciun contract. Nu pot să spun de ce. Sunt localităţi unde, în acest an, nu a fost adoptată nicio hotărâre care vizează bani sau proiecte. Există câteva consilii puse sub acuzare în întregime – Tg. Mureş şi Mediaş. Consiliile spun că nu mai votează nimic. Nu vreau să intru în acest moment e o încetinire.

Adevărul: Cum vi se pare activitatea Codruţei Kovesi? Ar trebui să i se prelungească mandatul?

Kelemen Hunor: Face ce scrie în fişa postului. Conduce o instituţie vizibilă. Nu fac eu aprecierile, fiindcă nu văd exact cum conduce ea instituţia. Bănuiesc că îşi face tot ce scrie în fişa de post.

Adevărul: Acţiunile DNA vi se par orientate politic?

Kelemen Hunor: Acum câţiva ani, puteai spune asta. Nu ştiu de ce multe dosare au stat atât. Când văd că în anumite dosare sunt folosite interceptări din 2008, 2009 îmi pun întrebarea unde au stat. În acest moment, toată paleta politică e vizată. De la procurori nu aveţi ce aştepta, e jobul lor.

Adevărul: Mai e pe agendă regionalizarea?

Kelemen Hunor: Despre acest lucru nu am vorbit cu preşedintele Iohannis, ci despre drepturile minorităţilor. În ce priveşte regionalizarea, nu cred că e cazul, trebuie să fie o reformă administrativă. Constituţia nu cunoaşte noţiunea de regiune administrativă, doar judeţele. Regiunile de dezvoltare economică sunt un dezastru. A crescut enorm decalajul între regiuni şi nu ăsta era scopul. Trebuie umblat acolo, dar nu văd posibilitatea. Asta e logica vieţii politice.

Adevărul: Cum vedeţi mesajul preşedintelui referitor la drepturile minorităţilor?

Kelemen Hunor: Ţin cont de mesajul adresat Congresului. Lucrurile trebuie aşezate în contextul politic. Există problema maghiară şi a minorităţilor, se mai poate îmbunătăţi situaţia şi din acest punct de vedere mesajul preşedintelui de săptămâna trecută a fost extrem de clar.