Abecedarul votantului la Alegerile Prezidenţiale 2014 – Episodul I: Constituţia României despre Preşedintele Republicii

Mi-am dorit încă de la începutul anilor 90, când am început activitatea mea de activist al Asociaţiei PRO DEMOCRAŢIA, în Clubul APD Craiova, ca cetăţenii români să voteze în temeiul unor programe politice clar definite, a unor proiecte de ţară care să aducă prosperitatea, iar nu să voteze contra-cost, cu votul plătit cu pomeni electorale ori din ficaţi, mânaţi de ură sau de prostie.

Campania electorală pe care neoficial partidele politice au lansat-o la mijlocul verii abia trecute, oferă alegătorilor români obişnuitul şi nocivul circ politic post-decembrist, cu iz de scandal de mahala şi fără folos pentru democraţia românească. Nu s-a renunţat la minciuni, la manipulare, la infestarea agorei cetăţii româneşti cu atacuri la persoană, la credinţă, este mult mai comod pentru echipele candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii să colporteze stupidităţi şi invective, decât să ofere cetăţenilor subiecte serioase de dezbatere, conforme cu importanţa şi rolul Preşedintelui în mecanismul democratic românesc.

Mi-am dorit încă de la începutul anilor 90, când am început activitatea mea de activist al Asociaţiei PRO DEMOCRAŢIA, în Clubul APD Craiova, ca cetăţenii români să voteze în temeiul unor programe politice clar definite, a unor proiecte de ţară care să aducă prosperitatea, iar nu să voteze contra-cost, cu votul plătit cu pomeni electorale ori din ficaţi, mânaţi de ură sau de prostie.

În sfertul de secol de democraţie bolnăvicioasă, cât a trecut de la momentul Decembrie 1989, electorii români au evoluat şi involuat. Lipsa de voinţă şi de dorinţă în asumarea propriului destin, manipularea criminală permanentă comisă de casta politicienilor, jefuirea şi înstrăinarea economiei naţionale, capitularea în faţa corupţiei fanariote care sugrumă ţara de atâta vreme şi mai ales, exodul tinerilor şi al inteligenţei româneşti spre Occidentul European nu au permis nici schimbarea calităţii dezbaterii politice şi nici transformarea votantului român din individ corupt/slugă la stăpân/dependent de statul asistenţial/fan imbecil al Marelui Lider/cinic indiferent, în cetăţean conştient de drepturile şi obligaţiile pe care le are faţă de sistemul politic, de democraţie, de comunitatea unde trăieşte.

Loial principiilor democraţiei, încerc prin această mini-serie a „Abecedarul votantului la Alegerile Prezidenţiale 2014”, să prezint cititorilor mei câteva repere în temeiul cărora să voteze, nu cu ficatul, ci cu creierul.

Funcţia de Preşedinte al României este reglementată, în primul rând, în Constituţia României, la Titlul III Autorităţile Publice, Capitolul II Preşedintele României. Articolul 80 ne spune: (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Din perspectiva Art.80 din Constituţie, ar fi interesant ca onor candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii să răspundă la întrebări, precum:

-      Prin ce măsuri politice, economice şi militare şi în colaborare cu ce instituţii ale Statului Român veţi garanta independenţa naţională a Statului Român în contextul tensiunilor politice şi militare din Europa de Est şi al conflictului de interese declanşat în zonă între Federaţia Rusă, Uniunea Europeană şi SUA?

-      Cum veţi exercita garantarea unităţii şi integrităţii teritoriale a Statului Român în relaţia atât cu minoritatea maghiară, care doreşte o autonomie extinsă până la proclamarea autonomiei teritoriale, cât şi cu statul ungar, care încurajează atitudini revizioniste şi de denunţare şi nerecunoaştere a graniţelor statale actuale din Europa de Est?

-      Prin ce măsuri politice veţi asigura medierea între puterile Statului Român, mai ales între puterea legislativă şi puterea judecătorească, în sensul depolitizării Justiţiei şi apărării independenţei acesteia faţă de orice intervenţie a factorului politic?

-      Cum veţi exercita funcţia de mediere între stat şi societate, în contextul în care pe de o parte, statul român este corupt şi privatizat în beneficiul unor grupuri oculte de interese, iar pe de altă parte, societatea românească resimte tot mai puternic o divizare în bogaţi şi săraci, aceştia din urmă formând majoritatea cetăţenilor statului?

Constituţia, la Articolul 90, stabileşte că: „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.”

Din perspectiva acestui articol 90, candidaţilor le pot fi adresate întrebări, precum:

-      Veţi lua în calcul rezultatele referendumului privind modificarea structurii bicamerale a Parlamentului, în unicameral, în politica dvs. de reformare a sistemului politic românesc?

-      Veţi susţine modificarea Constituţiei, conform propunerilor făcute de cetăţenii români în cadrul Forumului Constituţional, proiect civic naţional coordonat de Asociaţia PRO DEMOCRAŢIA, prin profesorul Cristian Pîrvulescu?

-      Veţi iniţia demersurile legislative şi administrative necesare pentru organizarea unui referendum cu privire la forma de organizare a Statului Român, oferind cetăţenilor români posibilitatea de a se pronunţa cu privire la Monarhia Constituţională, şansă care le-a fost refuzată în anii 90?  

Articolul 92 (1), din Constituţie, prevede că: „Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.”

Din perspectiva acestui articol 92, îi putem întreba pe candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii, despre diferite chestiuni, precum:

-      Prin ce măsuri politice, în colaborare cu ce instituţii ale Statului Român şi folosind ce resurse veţi reforma Armata Română pentru a o transforma în garantul militar al independenţei şi securităţii naţionale?

-      Veţi reanaliza prezenţa Armatei Române în teritorii străine, alături de trupele NATO, în contextul în care tensiunile şi conflictele militare dobândesc tot mai mult un caracter global, transformându-se în modalităţi de satisfacere a intereselor economice şi politice ale marilor puteri?

Cei care doresc să detalieze normele constituţionale cu privire la funcţia de Preşedinte al României, pot să lectureze pe site-ul Camerei Deputaţilor, la adresa de Internet: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339

Multe şi complexe sunt întrebările care pot fi adresate, în temeiul articolelor 80, 90 şi 92 din Constituţie, candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii.

Nu ştiu şi nici nu am dovezi, privind la lupta politică în care sunt angrenaţi, dacă aceşti candidaţi au habar de prevederile Constituţiei României. Probabil că au măcar un consilier pe probleme constituţionale în echipa lor de campanie.

Ceea ce ştiu, alături de toţi oamenii de bună credinţă din ţară, este că deocamdată, în lupta politică declanşată în preajma alegerilor prezidenţiale 2014, nu se dezbat teme serioase, ci doar se practică, cinic şi nemernic, o prostituţie a spiritului, pe fondul nepăsării şi abuliei unui electorat obosit de atâtea promisiuni neonorate şi lipsit de speranţa că mâine va fi mai bine.

Vorba venerabilului nenea Trahanache: „Tatiţo, unde nu e moral, acolo e corupţie, şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are!...” DIXIT!