Şi România riscă s-o ia pe drumul Greciei cu actuala conducere

Toată Europa asistă siderată şi neputincioasă la posibila ieşire a Greciei din zona euro. Syriza şi Tsipras sunt prizonierii promisiunilor făcute în campania electorală, renunţarea la austeritate, demnitate, un trai decent. Dar n-au răspuns niciodată la întrebarea imediat consecutivă: pe banii cui?

Dacă şi-au pus totuşi întrebarea, răspunsul a fost pe banii fraierilor de europeni, pe care-i vom şantaja în continuare cu ipoteza destrămării UE şi importanţa bazelor militare NATO din Grecia.

Dar şantajul n-a ţinut, din mai multe motive:

-Sefii UE nu mai puteau explica propriilor contribuabili de ce trebuie să ducă altă ţară în spate, pe munca şi resursele lor.

-Amânarea scadenţelor  ar fi  însemnat boală lungă, moarte sigură, Grecia n-a convins că face acele reforme care să asigure revenirea la macrostabilitate şi  echilibre economice.

-Daca ar fi închis ochii la datoria Greciei, UE s-ar fi trezit şi cu alte ţări, Italia, Spania, Portugalia, că ridică aceleaşi pretenţii.

-Era absolut necesară o lecţie de această magnitudine pentru a tăia cheful altor popoare, care s-ar fi gândit să urmeze drumul Greciei.

În opinia majorităţii comentatorilor şi specialiştilor soarta Greciei este pecetluită. Ieşirea din zona euro este doar o chestiune de zile, mai ales că în ultimii doi ani UE s-a pregătit pentru diminuarea efectelor acestui pas.

Întrebarea este ce face România.

Dacă în 2010, România a scăpat la mustaţă de soarta Greciei, datorită viziunii şi curajului dovedit de Băsescu-Boc, acum un alt cuplu, Ponta-Teodorovici, îndreaptă România cu paşi repezi spre groapa Greciei.

Demonizarea acţiunii de tăiere a veniturilor din 2010, deşi a salvat ţara de la dezastrul în care a intrat acum Grecia, este menită să oprească comparaţiile între România şi Grecia, acum clar în favoarea acţiunilor echipei Băsescu-Boc din 2010-2011.

Nici Ponta, nici alt politician n-au explicat niciodată care erau măsurile alternative la tăierea veniturilor pe care le-au luat Băsescu şi Boc, în condiţiile în care România era nefinanţabilă, exact cum este Grecia astăzi.

Doar declaraţii demagogice, politicianiste, de demonizare a regimului din 2010, pentru câştiguri electorale.

Oricum, România nu are cum să scape neşifonata din ieşirea Greciei din zona euro. 

Expunerea de 12 miliarde euro, pe care băncile greceşti o au pe România, zona Balcanilor afectată de turbulenţe, scăderea schimburilor comerciale, vor afecta şi România. În ce măsură, nu se prea ştie, vom vedea.

Care sunt argumentele pentru susţinerea afirmaţiei din titlu?

• România a rupt relaţiile cu FMI-UE-BM. I-a trimis la plimbare, vizita din iulie nu va mai avea loc.

Troica finanţatoare a reclamat că ultimele acţiuni ale guvernului Ponta, Codul Fiscal, reduceri de TVA, mărirea salariului minim, pensii speciale, dublarea alocaţiilor, nu au sustenabilitate economică, riscă să ducă la dezechilibre bugetare, exact ca în situaţia Greciei.

Binomul Ponta-Teodorovici consideră că toţi criticii politicii sale financiare (FMI, UE, BM, Consiliul Fiscal, Deutsche Bank, specialişti interni şi externi), sunt proşti, doar ei sunt deştepţi, ei ştiu totul. Exact ca în Grecia.

• În loc de investiţii din bani publici, Ponta,  dupa metoda lui Tariceanu odinioară, visează creştere economică prin consum. Eşecul lui Tariceanu nu i-a fost de ajuns. Vrea să-l repete.
• Guvernul Ponta nu este în stare să absoarbă bani europeni, se laudă cu încasări mai mari, dar nu face autostrăzi şi infrastructura, generatoare de locuri de muncă. Păstrează banii la ciorap pentru pomenile electorale de anul viitor. Atâta ştiu, atâta fac.
• Guvernul Ponta a împrumutat în ultimii doi ani circa 12 miliarde euro, ridicând galopant datoria publică externă  a ţării la 65 miliarde euro, 44% din PIB. Aşa a început şi Grecia, după care nu s-a mai putut opri pe topoganul deficitelor fiscale din ce în ce mai mari. 
• După expirarea acordului cu FMI-UE-BM, eventual eşuat, costurile împrumuturilor acordate României vor creşte rapid şi substanţial, garanţiile de rambursare reducându-se dramatic.
• Unităţile economice de stat, falimentare, grevează potenţialul economic al României, fiind ţinute în viaţă din motive populiste şi ca surse pentru  puşculiţa de partid.
• Ultimele dosare instrumentate de către DNA, implicaţi fiind politicieni de la putere şi din opoziţie, inclusiv Victor Ponta,  arată că numai la dezvoltare şi echilibre macrostructurale nu le este gândul. Doar la furat şi pricopsit din bani publici. Exact ca în Grecia.
• Parlamentul, cu majoritate largă pentru coaliţia de guvernare, votează orbeşte tot ce-i trimite guvernul, pensii speciale, Codul Fiscal, şi e mai preocupat de amputarea legilor anticorupti, decât de soarta financiară a ţării.
• Educaţia se prăbuşeşte, guvernanţii n-au niciun interes ca votanţii să-şi pună întrebări şi să caute răspunsuri la ele. Se aplică principiul “ţara te vrea prost”. Dar fără educaţie şi formare profesională nu există o piaţă muncii atractivă şi nici o economie competitivă, generatoare de locuri de muncă şi venituri decente. Dar populaţia nu înţelege de unde va lua bani guvernul în anii ce vin. Exact ca în Grecia.

Sunt multe alte dovezi că actualul regim împinge România în groapa Greciei.

Degringolada şi instabilitatea politică generată de actuala guvernare, implicarea în urmărire penală a actualului premier, goneşte investiţiile şi investitorii români şi străini, anulând şi şansa creşterii economice sănătoase prin investiţii.

Premierul României a devenit o persoană nefrecventabilă, nu mai este primit in cancelariile occidentale.

Eşecul construirii autostrăzii Comarnic-Braşov este doar un ultim exemplu pentru afirmaţia că se alege praful de investiţiile mari din România.

Concluzia este una singură. Dacă mergem pe drumul pe care ne împing actualii guvernanţi, sigur ne vom trezi, la un moment dat, în situaţia Greciei de astăzi.