Încă o zi, încă un mesaj dur de la Bruxelles. Care este marele joc despre care ai noştri află doar după ce s-a produs

Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă FOTO Mediafax

Azi, în seria mesajelor din ce în ce mai clare şi mai dure date de oficialii de la Bruxelles în atenţia guvernanţilor noştri, avem spusele doamnei Vera Jurova, Comisarul european pentru Justiţie, Consumatori şi Egalitate care îndeamnă liderii noştri politici „să depăşească actuala criză din sistemul judiciar şi să garanteze independenţa justiţiei“.

Cine s-o asculte?

Mi se pare că responsabilii noştri politici sunt blocaţi în realitatea jocurilor trecute, neînţelegând bine ce li se întâmplă şi din ce cauză anume, neinformaţi asupra jocurilor profunde de la Bruxelles şi din capitalele europene. Drept care sunt supăraţi pe toată lumea şi au renunţat să mai ia seamă la ce se petrece acolo de unde primim lovituri după lovituri care cresc în intensitate.

Iată de ce mi-aş fi dorit ca europarlamentarii români sau chiar, în ultimă instanţă, după ce ar fi fost tradus în română, şi membrii guvernului să fi aflat la timp despre Proiectul European de Rezoluţie lecturat şi votat foarte de curând în Adunarea Naţională a Franţei. Şi să fi realizat dimensiunea excepţională a semnalului transmis. Cel în contextul căruia Comisia Europeană ar vrea să transmită avertismente României pentru ce urmează.

Dacă ar fi ştiut ce să citească, ar fi înţeles că poate printre puţinele şanse de a ieşi din criza actuală în raport cu acuzaţiile de încălcare a statului de drept, ar fi fost să preia din mers ideea europeană şi să o dezbată în Parlamentul României.

Ce-au făcut acum francezii este un prim pas concret în realizarea unui proiect care îi preocupă acum pe decidenţii de la Bruxelles deoarece se estimează că a venit momentul ca, plecându-se de la cazurile concrete ale celor trei ţări să se poată propune, până în sfârşitul anului estimează cei mai optimişti, o formulare comună asupra unui MCV la dimensiune europeană, cuprinzând şi un capitol de sancţiuni eşalonate şi foarte rapid aplicabile.

Rezoluţia franceză (pe care o puteţi accesa aici) reprezintă o pledoarie în favoarea creării unei reţele europene de jurişti şi de organizaţii non-guvernamentale care să funcţioneze ca o bază avansată de lansare a unor mesaje de alertă timpurie asupra a ceea ce ar fi încălcările valorilor statului de drept în oricare dintre Statele membre. Se solicită şi celorlalte parlamente naţionale din UE să analizeze această problemă considerată de mare urgenţă, două dintre ele, cel german şi portughez anunţâmd deja că studiază texte similare. Acesta este drumul care ar putea deschide o propunere legislativă a Comisiei sau a Parlamentului European, cu mari şanse de a fi adoptată.

Dar propunerea franceză care merge cu mult, mult mai departe de actualele discuţii despre necesitatea respectării statului de drept şi metodele de constatare a conformităţii cu valorile europene aşa cum sunt ele menţionate în Tratat. Iată ce propun acum parlamentarii francezi, poziţie susţinută de Preşedintele Macron, dar şi de toată reţeaua de lobby francez din instituţii, foarte în acord cu cea germană şi cu cea a statelor din Benelux.

„Susţinem poziţia Comisiei Europene care urmăreşte constituirea în cadrul viitorului Cadru Financiar Plurianual a unui instrument de protecţie a bugetului UE în cazul în care un stat încalcă sistematic regulile statului de drept: dar subliniază şi necesitatea de a calibra acest instrument astfel încât să fie supuşi sancţiunilor financiare doar responsabilii pentru încălcarea valorilor statului de drept. Se estimează necesară constituirea de noi mecanisme care să asigure respectarea efectivă a Statului de drept de către toate Statele Membre din UE. Recomandă constituirea unui comitet a părţilor semnatare care să cuprindă jurişti de renume, reprezentanţi ai presei, ai ONG-urilor şi ai autorităţilor publice pentru problematica privind statul de drept. Susţine propunere pentru crearea unui mecanism global al UE pentru democraţie, Statul de Drept şi drepturile fundamentale care s-ar aplica tuturor Statelor membre precum şi celor trei instituţii principale ale UE, precum şi apariţia unui Semestru european al statului de drept. Doreşte crearea unei reţele a autorităţilor administrative naţionale independente şi de jurişti experţi în materie de stat de drpt pentru schimbul de informaţii şi bune practici şi care să aibă autoritatea de a lansa semnale de alertă în atenţia Comisiei Europene în momentul în care se constată violări repetate ale Statului de drept.“

Atât să fi zis ai noştri şi se deschidea o cale de ieşire din impas.

Documentul francez confirmă informaţiile pe care vi le dădeam la începutul acestui an privind viitoarele modificări de substanţă în mecanismele existente tip MCV, păcat că autorităţile noştri se afundă în eşecuri de tipul demersurilor domnului ministru Tudorel Toader şi nu posedă canalele minimale de preluare a semnalelor de alertă timpurie date de Comisia Europeană. Acest mecanism de care vorbesc francezii sunt o iniţiativă perfect în spiritul discuţiilor şi dezbaterilor de la Bruxelles şi, după părerea mea, vin acum tocmai deoarece se ştie foarte bine că iniţiativa va beneficia de o primire entuziastă din partea ţărilor din „grupul dur“. Şi mai cred că se va lucra foarte rapid la formalizarea unei propuneri legislative europene în acest sens, dublată de cea, esenţială, de renunţare la sistemul votului prin consens, înlocuit de cel al votului cu majoritate simplă sau calificată.

Dacă vreţi să realizaţi dimensiunea prăpastiei în care suntem pe cale să cădem cu totul, uitaţi-vă la cele ce se discută la Bucureşti şi ce vor cei care fac jocurile în Europa. Diferenţa este de tematică, mod de exprimare, tip de prezentare a proiectelor legislative, pregătire corespunzătoare prin dialog cu societatea civilă. Poate, în alt timp, în altă viaţă, în alt context, să avem şi noi o posibilitate de conectare cu acest nivel şi de folosire a unor canale umane de obţinere a unui real grad de conformitate naţional cu valorile şi tehnicile de execuţie folosite în spaţiul în care am zis că vrem să facem parte.

Pănă atunci însă, ce ne rămâne este să urmărim cum europarlamentarii noştri îşi aruncă în continuare cu zoaie în cap, cum politicienii români fac şi refac alianţe, nu pe bază de principii, ci din pur oportunism al supravieţuirii, sub exact acelaşi tip de presiune ca cea pusă pe Ungaria şi Polonia. Şi, până una alta, aşteptaţi şocul pe care-l va reprezenta următorul Raport MCV, peste două săptămâni. Nu vreau să cred că textul final va semăna cu ceea ce am auzit de la câteva surse că va fi căci, în acest caz, ce s-a zis în Opinia Comisiei de la Veneţia este doar parfum de trandafir.

Şi ce, vor spune tenorii coaliţiei PSD-ALDE, citând din dl Tudorel Toader: „nimic nou sub soare“. Aşa e. Absolut nimic nou. Numai că nu ei vor plăti, ci România.