Liviu Dragnea nu poate fi premier. CCR a respins sesizarea lui Victor Ciorbea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Constituţională va dezbate joi pentru a cincea oară Legea care îi interzice unui condamnat penal să aibă o funcţie în Guvern. Potrivit unor surse juridice, magistraţii CCR sunt împărţiţi în două tabere, diferenţa urmând să fie făcută de doar un singur vot. Dacă judecătorii îşi respectă jurisprudenţa, Legea de funcţionare a Guvernului ar trebui să păstreze criteriile de integritate.

UPDATE Curtea Constituţională a respins, joi, ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea 90, care împiedică persoanele condamnate să ocupe funcţii în Guvern, au declarat pentru News.ro surse din CCR.

Magistraţii Curţii Constituţionale (CCR) vor decide joi dacă Legea de funcţionare a Guvernului, care în acest moment îi interzice unui condamnat penal să facă parte din Executiv, este constituţională sau nu, ca urmare a sesizării Avocatului Poporului Victor Ciorbea. Va putea Liviu Dragnea să fie premier? Aceasta este adevărata miză a sentinţei de azi, în condiţiile în care liderul PSD, condamnat la doi ani cu suspendare, nu şi-a ascuns ambiţiile de a conduce Guvernul, catalogând această lege „profund nedreaptă“. Din luna ianuarie - de când Legea a ajuns pe masa CCR -  judecătorii au amânat verdictul de patru ori, trageri de timp nemaîntâlnite şi nefireşti în istoria Curţii.

Surse din interiorul CCR au povestit pentru „Adevărul“ că decizia va fi pe muchie de cuţit, în condiţiile în care cei nouă judecători sunt împărţiţi în două tabere egale, urmând ca, foarte probabil, balanţa să fie înclinată de un singur vot. „Sunt argumente puternice şi pro, şi contra, de aceea unii judecători se hotărăsc foarte greu. Ba mai mult, la o şedinţă unii au fost pro, iar la următoarea s-au răzgândit. Să vedem ce va fi joi, când e aproape imposibil să mai avem o nouă amânare“, au declarat sursele citate pentru „Adevărul“.

Pe lângă argumente, există şi presiunea publică inevitabilă la adresa Curţii, în condiţiile în care sentinţa îl vizează direct şi imediat pe Liviu Dragnea, liderul PSD care a fost împiedicat să ajungă premier după câştigarea alegerilor tocmai de criteriile de integritate stabilite de Legea de funcţionare a Guvernului.  „E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică“, a recunoscut, inabil, şi preşedintele CCR Valer  Dorneanu. În urma acestei afirmaţii, lui Valer Dorneanu, deşi preşedinte, i s-a interzis să mai facă declaraţii în numele Curţii Constituţionale, orice decizie fiind anunţată doar pe e-mail.

Exigenţe pentru multe profesii
Cele patru amânări sunt total suprinzătoare. Dacă ne uităm la cazurile judecate anterior, observăm că ori de câte ori a fost sesizată cu legi care conţin interdicţii legate de cazierul penal, Curtea Constituţională le-a respins ca neîntemeiate, considerând că Statul are o largă marjă de apreciere atunci când impune restricţii menite să protejeze o anume funcţie publică sau o anumită profesie.

Spre exemplu, un tehnician dentar nu-şi poate exercita profesia în România dacă a suferit o condamnare penală, indiferent dacă e cu executare sau cu suspendare şi indiferent de gravitatea faptei.  Aşa spune legea de organizare a acestei profesii. Şi sunt zeci de legi care reglementează diverse meserii, profesii sau funcţii publice care conţin restricţii legate de cazierul penal: gardian public, bonă, salvator speolog, traducător autorizat, paznic, broker, poliţist, executor judecătoresc, magistrat, notar, ministru.

Aşadar, jurisprudenţa CCR arată că Statul poate impune criterii de integritate pentru orice funcţie din Guvern. Şi, spre deosebire de instanţele regulate, CCR lucrează pe bază de precedent judiciar, deci hotărârile  luate anterior sunt izvor de lege. De-a lungul anilor, numeroşi cetăţeni care fie au fost concediaţi, fie n-au putut ocupa o funcţie din cauza unor condamnări penale au criticat aceste prevederi la Curtea Constituţională - şi de fiecare dată acţiunile lor au fost respinse.

Cazul Drânceanu, relevant pentru CCR

Iată un caz concret care arată că CCR ar trebui să lase criteriile de integritate din Legea de funcţionare a Guvernului aşa cum sunt, căci sunt constituţionale. În anul 2014, Gheorghe Drânceanu, funcţionar în cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE) din Piatra Neamţ, a fost condamnat la doi ani cu suspendare pentru o fraudă cu fonduri europene pe care o comisese anterior angajării la ADRNE, pe când lucra la Consiliul Judeţean Iaşi.

Agenţiile de Dezvoltare Regională, opt la număr, sunt asocieri de Consilii Judeţene, cu statut de utilitate publică, înfiinţate cu scopul de a implementa programe regionale. În legea lor de funcţionare, 315/2004, se prevede că nu pot fi angajate persoane care au suferit condamnări penale, punct. Ca urmare a condamnării, Gheorghe Drânceanu a fost concediat. El a atacat în instanţă decizia de concediere şi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederii în baza căreia a fost concediat. Drânceanu a susţinut că i-a fost încălcat dreptul constituţional la muncă, întrucât concedierea sa a avut drept temei exclusiv articolul din Legea Agenţiilor de Dezvoltare Regională, şi nu abateri de la locul său de muncă.

Prin Decizia 55 din 2015, Curtea Constituţională a respins însă excepţia, arătând că articolul criticat are scopul de a proteja funcţiile din cadrul Agenţiilor de Dezvoltare Regională şi că dreptul la muncă nu vizează obligaţia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite