Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, audiat de procurori în dosarul adoptării Ordonanţei 13

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Forin Iordache, fost ministru al Justiţiei, a fost audiat la Parchetul General în dosarul adoptării Ordonanţei 13/2017 de modificare a codurilor penale.

Audierea fostului ministru al Justiţiei ar fi avut loc vineri, potrivit unor surse judiciare. Florin Iordache este prima persoană audiată în acest dosar de când DNA l-a declinat la Parchetul General.

Ancheta în cazul adoptării Ordonanţei 13/2017 de modificare a codurilor penale continuă la Parchetul General până când se va da o soluţie: clasarea sau începerea urmării penale împotriva unei persoane. Procurorii trebuie să investigheze doar posible fapte penale în adoptarea actului normativ, nu şi cele privind legalitatea oportunităţii adoptării OUG 13, potrivit decizie CCR.

Ancheta în cazul adoptării  Ordonanţei 13/2017 de modificare a codurilor penale este în acest moment pe masa anchetatorilor Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) din Parchetul General. „Când Ministerul Public e sesizat cu aspectele penale ale problemelor, cu fapte penale concrete, prin urmare Ministerul Public nu va face evaluări ale legalităţii oportunităţii unor acte sau puteri, ci strict ne vom cantona la aspecte penale care ţin de competenţa Ministerului Public. Ancheta va continua. Procurorul este obligat să afle adevărul cu privire la persoanele, faptele şi împrejurările în care au fost comise aceste acte”, declara procurorul general al României, Augustin Lazăr, pe 28 februarie.  Cu o zi înainte, pe 27 februarie, procurorii DNA trimiseseră cazul la Parchetul General.

Două evenimente au acoperit mediatic această anchetă: publicarea motivării Curţii Constituţionale privind ancheta DNA (13 martie) şi raportul de evaluare făcut de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în cazurile şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi al procurorului general al României (29 martie).

„Raportat la motive, vom continua ancheta”

Imediat după ce Tudorel Toader a anunţat că „nu este oportună” revocarea din funcţiile de conducere a celor doi procurri, Augustin Lazăr a comentat această decizie pe facebook: „Ministerul Public va respecta întocmai decizia Curţii Constituţionale şi va acţiona pentru îndeplinirea rolului de reprezentare, în activitatea judiciară, a intereselor generale ale societăţii şi de apărare a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”. A fost un mesaj similar cu cel transmis pe 28 februarie: „Aşteptăm motivarea CCR. E obligatorie pentru toţi şi raportat la motive, noi vom continua ancheta”.

În acest moment, procurorul de caz este cel care urmează să decidă ce probe va administra: audieri ale celor implicaţi, diferite documente, interceptări etc. Procurorul nu poate face evaluări ale legalităţii, ale oportunităţii actelor unei alte puteri, potrivit deciziei CCR, dar, aşa cum explica şi Lazăr,  „ne cantonăm la aspecte penale care ţin de competenţa Ministerului Public”.  După administrarea probatoriului, el poate da două soluţii: clasarea cazului, sau să înceapă urmărirea penală „în personam”, adică împotriva unei persoane.

Ce se anchetează

Dosarul este în faza de începere a urmăriri penale „în rem”, privind infracţiunile de favorizare a făptuitorului, prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual
În şedinţa CSM din 28 februarie, Lazăr explica magistraţilor din  Consiliu că a văzut dosarul „şi am văzut aspectele de natură concrete care au fost cercetate acolo şi persoanele concrete care ar fi comis aceste fapte”. Potrivit anchetei începute de DNA, la Ministerul Justiţiei, condus de Florin Iordache (PSD), s-ar fi distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP), condus de Graţiela Gavrilescu (ALDE). Era vorba de un prim aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri, privind proiectul OUG 13/2017, emis cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern. Acesta ar fi blocat adoptarea actului normativ.

O „scrisoare” distrusă

„A fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiţiei”, au arătat procurorii DNA. Anchetatorii au mai descoperit falsuri în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiţiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP şi înregistrat oficial cu număr şi ştampilă la nivelul Ministerului Justiţiei, dar şi la alte documente din minister.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanţii MJ chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul ministerului a doua zi, 1 februarie 2017, la acelaşi număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observaţii şi propuneri.

Clasarea de la DNA

În timpul anchtei de la DNA, au fost administrate probe constând în declaraţii de martori- miniştri, secretari de sta şi angajaţi din ministere şi au fost ridicate mai multe documente. procurorii au clasat partea care atrăgea competenţa DNA: infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei de lider de partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Una din pistele anchetei viza politicieni care şi-ar fi exercitat influenţa pentru a  promova, în seara de 31 ianuarie 2017, OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale, pentru a favoriza mai multe persoane urmrite penal sau judecate. Aceste lucruri nu s-au confirmat în timpul anchetei.