Stenograme inedite din dosarul de corupţie al deputatului PSD Cătălin Rădulescu: „Noi suntem la putere şi trebuie să luăm un contract“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deputatul Cătălin Rădulescu (PSD), aflat în mjlocul unui scandal mediatic privind mai multe declaraţii făcute public, a fost monitorizat timp de mai multe luni de DNA. În final, deputatul a fost condamnat definitiv la o pedeapsă cu suspendare. „Adevărul” vă prezintă detalii inedite din dosarul de corupţie: stenogramele unor discuţii şi declaraţiile unor martori.

„Dacă aţi fi încercat să nu faceţi lucrarea cu mine, v-aş fi blocat toată activitatea pentru că noi suntem la putere. Vă trimiteam permanent controale de la Garda de Mediu, de la Garda Financiară, vă blocam şi la primărie, până vă blocam total activitatea”, afirmaţia aparţine deputatului PSD, Cătălin Rădulescu (54 de ani), potrivit unuia dintre denunţătorii săi.

Detaliile apar în dosarul de corupţie al parlamentarului. Cătălin Rădulescu a fost condamnat definitiv, pe 5 decembrie 2016, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. 

Judecătorii au decis condamnarea deputatului la 1 an şi 6 luni de închisoare pentru efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia şi la un an de închisoare, pentru dare de mită. După contopire, pedpeasa finală a  fost de 1 an şi 6 luni.

Şi patron, şi deputat

Concret, Rădulescu era simultan parlamentar şi director-general la firma sa, Concordia Con, fiind astfel incompatibil cu funcţia de demnitar. Procurorii mai susţin că la 27 august 2013, Marian Rădulescu, în cadrul unei întâlniri cu un manager de proiect, privind construirea unei parcări pentru un supermarket din Piteşti, i-a promis acestuia suma de 10.000 lei.

În schimbul banilor, funcţionarul trebuia să semneze procesul verbal de recepţie, fără reducerea devizului cu suma de 50.000 lei pentru lucrările prost executate. Probele principale ale procurorilor DNA sunt mai multe denunţuri ale unor afacerişti şi stenogramele discuţiilor telefonice.

„Sunt cu Dan, cu Şova acum”

Procurorii DNA arată că deputatul Cătălin Rădulescu „se lăuda cu relaţiile şi cu influenţa sa politică, ori de câte ori avea ocazia”. Pe 17 decembrie 2013, el l-a sunat pe Ştefan Narcis Neaga, preşedintele CNANDR.

Cătălin Rădulescu: Deputat… Cătălin Rădulescu sunt. Salut.
Ştefan Narcis Neaga: Vă salut.
Rădulescu: Cam răguşit, că sunt un pic răcit.
Neaga: Eu sunt prins într-o şedinţă.
Rădulescu: Am înţeles. …Sunt cu Dan, cu Şova acum, chiar e la microfon la Parlament şi mi-a zis ca mâine să fac plângere la Corpul de Control al ministrului, direct la el, pentru că nu s-a rezolvat situaţia asta nici până acum.
Neaga: Nu s-a rezolvat, pentru că e în procedură.
Rădulescu: Nu.
Neaga: Nu s-a rezolvat, pentru că e în procedură, de aia nu s-a rezolvat.
Rădulescu: Eu de asta v-am sunat, ca să vă zic că...
Neaga: Nicio problemă. Nicio problemă. Da’ este în procedură.
...
Neaga: Da, da, da. Nu vă faceţi probleme. Aşa cum am vorbit.
Rădulescu: Mă ţineţi şi pe mine la curent, da?
Neaga: Da, da, da. Sigur că da.

„Nu sunt director, mă ia ăştia de la ANI”

Potrivit stenogramelor DNA, Cătălin Rădulescu ştia că se află în incompatibilitatea patron-deputat. Unii parteneri de afaceri nici nu mai ştiau cum să-l salute.

Interlocutor: Da, domn, director!?
Cătălin Rădulescu: Bă, nu sunt director eu, în primu’ rând
Interlocutor: Da, domnu’ deputat. Mă scuzaţi.
Rădulescu: Mulţumesc frumos, că credeam că am ajuns director şi ăştia de la ANI d-abia aşteaptă.
Interlocutor: Mă scuzaţi, domnu’ deputat.
Rădulescu: Am ajuns director din nou.
Interlocutor: Ha, ha, ha.
Rădulescu: Nu sunt director, tati.
Interlocutor: Ha, ha
Rădulescu: Înţelegi?
Interlocutor: Nu, da’ de obicei vorbesc cu directori, nu... cu deputaţi...
Rădulescu: Ştiu, da’...

Denunţul: „ V-aş fi blocat, noi suntem la putere”

Unul dintre cei ameninţaţi, Marian Adam, angajat al lanţului de magazine Dedeman, s-a dus la DNA şi a povestit cum i-a cerut Rădulescu să-i asfalteze supermarketul din Piteşti. El a semnat contractul după ce a fost ameninţat repetat. „Dacă aţi fi încercat să nu faceţi lucrarea cu mine, v-aş fi blocat toată activitatea pentru că noi suntem la putere. Vă trimiteam permanent controale de la Garda de Mediu, de la Garda Financiară, vă blocam şi la primărie, până vă blocam total activitatea”, i-a transmis Rădulescu.

„Am fost nevoit să accept efectuarea lucrărilor de către firma Concordia, deoarece nu am vrut să creez probleme firmei Dedeman, date fiind relaţiile cu care se lăuda şi cu care ne ameninţa deputatul Rrădulescu. Repet, am acceptat oferta firmei urmare a ameninţărilor şi din dorinţa de a nu intra în conflict cu acesta, respectiv de a nu le pune în practică.”

„Prin expresia «Noi suntem la putere», deputatul Rădulescu Cătălin Marian făcea aluzie la faptul că el era deputat PSD, iar acest partid se afla la conducerea oraşului (primarul şi posibil şi cei din descentralizate să fie din aceeaşi zonă politică)”, a mai declarat, la DNA, angajatul Dedeman.

Marian Adam l-a anunţat pe partenerul cu care trebuia să facă iniţial lucrarea că totul a picat. „Ăăă…Din dispoziţii superioare de partid şi de stat… am o firmă cu dedicaţie pe asfalt, începând de acu, o oră.... Adică n-am de ales şi tre’ să …fac asfaltu’ cu o firmă cu dedicaţie de pe plan local”, spunea directorul.

Ţinta: 30 de milioane de lei

O lată ţintă a lui Rădulescu a fost să primească o parte din lucrările subcontractate de o societate comercială. „Am fost surprins să constat agresivitatea cu care Rădulescu Cătălin a pornit discuţia, spunând că, citez din memorie: «Noi suntem la putere şi trebuie să luăm un contract de 30 de milioane de lei». Repet, am fost surprins de agresivitatea lui Rădulescu Cătălin şi i-am spus că nu este cazul să fim agresivi unii cu alţii pentru că intenţia Romstrade era să dea în subantrepriză o parte din lucrări”, a povestit dircetorul unei societăţi, la DNA

Rădulescu i-a trimis mai multe SMS-uri agramate unui afacerst, în care îl avertiza să nu-l scoată din „schemă”. „Daca ma încurci cu lic de infrastr urbană la PIT cu noi ai terminat si o sa mai faci p… lucrări in România pt asta e prea de tot”.

Rădulescu a transmis sms-uri unui partener, nemulţumt că nu-şi dădea interesul. „Bogdane rezolva cu susţinerea de la Mădălin pt asfaltarea de luni si cu asocierea cu proms sau cine p… mea e pt infrastr Piteşti . Vad ca nu te interesează . Daca tu crezi ca daca nu rezolvi sa participam la lic eu iti plătesc consultanta te înseli. Contr cu pământul nu l-ai încheiat maşini nu ai găsit nici subantreprenor. La constanta ca sa executam lucr de 1500000 nu ai făcut nimic la Coteana sa punem piatra nimic sa luam 250000 la Sibiu cu cim nimic, eu asa nu mai colaborez. PINA nu rezolvi aceste lucruri eu nu fac nimic”.

Fratele, pus patron în acte

Procurorii DNA au explicat că în actele firmei, în funcţia de director general al firmei Concordia Con.Strade era pus, de formă, fratele deputatului, Cornelu-Vicenţiu Rădulescu.

În discuţiile telefonice cu parlamentarul, fratele se comporta ca un subordonat: „Ne-a trimis Dejescu contractul de asistenţă juridică în dosarele cu ICSH şi ITM, trebuie semnat până mâine, ora 12.00. Ce fac?”.

Deputatul: „Sună-l acum pe Cornel şi întreabă- l dacă a semnat aseară cele două mandate, dacă nu să se ducă până la 11, la avocaţi, să le semneze şi ştampileze. Dă-mi mesaj să-mi spui”.
Fratele: „Atunci te pun în legătură cu el, ca să mergi. Că tu trebuie să preiei Concordia, nu ei”.

„E un …un îmbârligător ăla, e un…vai mama lui!”

Doi afacerişti argeşeni, implicaţi în afaceri de construcţie, discutau pe 1 august 2013, despre Cătălin Rădulescu.
Om de afaceri 1: Da, mă, e cică un senator, Rădulescu-l cheamă!
Om de afaceri 2: Aaa…! E un …! Ce să facă ăla? E vai mama lui! E un …un îmbârligător ăla, e un…vai mama lui!
Om de afaceri 1: Da, mă, da cică…frate-su are o firmă de asfalt, nu ştiu ce…combinaţii… face autostrăzi, face…
Om de afaceri 2: E… aoleo! Mai cereţi referinţe de p-aci, că s-ar putea să nu vă iasă nimic.
Om de afaceri 1: Mmm?!
Om de afaceri 2: N-are nicio staţie de asfalt, lucrează numai în combinaţii cu nimic, numai… are de dat bani la multă lume, e vai mama lui!

De ce a primit o condamnare cu suspendare

Magistraţii Curţii Supreme au motivat de ce l-au condamnat la o pedeapsă cu suspendare: „Pronunţarea condamnării constituie un avertisment suficient pentru acesta, chiar fără executarea pedepsei în regim privativ de libertate, neexistând date că acesta ar fi predispus la a comite alte fapte ilicite iar obligaţiile stabilite de instanţă vor conduce la schimbarea atitudinii inculpatului faţă de valorile sociale şi exigenţele legii penale”.

Magistraţii au arătat că la aprecierea gradului ridicat de pericol social al infracţiunilor comise de către Rădulescu, instanţa nu se raportează doar la natura acestora, „ci are în vedere şi amploarea activităţii infracţionale desfăşurată de inculpat, care prezintă elementele constitutive a două infracţiuni de corupţie, aflate în concurs real, modalitatea concretă în care acesta a acţionat, eforturile pentru realizarea scopului infracţional, precum şi urmarea produsă prin săvârşirea faptelor, prin care au fost afectate relaţiile sociale privind corectitudinea, onestitatea unui funcţionar în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu dar şi  autoritatea, prestigiul instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea persoana obligată să se abţină de la numite activităţi, din care şi inculpatul făcea parte”.

Curtea Supremă a arătat că deşi Rădulescu nu a recunoscut comiterea faptelor astfel cum au fost reţinute în actul de sesizare şi „constatate de instanţă în baza probatoriului administrat”, analizând circumstanţele personale ale acestuia, cu referire la lipsa antecedentelor penale, cariera profesională şi implicarea sa în activitatea parlamentară, conduita bună în cadrul comunităţii din care face parte, apreciată ca atare şi prin votul acordat la alegerile parlamentare, nivelul de instrucţie (fiind de profesie medic), conduita sa procesuală de se prezenta de fiecare dată în faţa instanţei, cu excepţia acelor situaţii care l-au pus în imposibilitate obiectivă de a participa la proces, „Înalta Curte apreciază că, deşi nu se justifică reţinerea lor ca circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, ele vor fi avute în vedere în procesul individualizării judiciare a pedepselor ce vor fi aplicate acestuia”.

 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite