VIDEO „Statul paralel“, redus la absurd de fostul şef al SIE, Silviu Predoiu
0Fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, Silviu Predoiu, spune că "statul paralel" este o formulă prin care diverse persoane voiau să ascundă inadecvarea şi răspunderile ce le reveneau.
„Ar fi amuzant dacă n-ar fi trist din punctul meu de vedere. Statul paralel este o formă pe care au găsit-o unii pentru a justifica lanţul de compromisuri făcute de-a lungul timpului în scopul de a masca cumva lipsa de pregătire pentru poziţiile pe care le ocupau, lipsa de disponibilitate pentru asumarea răspunderii”, a explicat fostul şef al SIE.
„Este o formulă care încearcă să ascundă inadecvarea lor la poziţiile şi răspunderile ce le reveneau. Dacă n-ar exista statul paralel pe care să dea vina ar trebui să îşi asume o grămadă de culpe pentru că au fost nu comploturi, ci abateri, nereguli, încălcări, depăşiri de competenţe, pentru care cineva trebuie să fie responsabil”, a completat acesta.
„Atunci când intri în politică îţi asumi toate aceste lucruri şi îţi asumi răspunderea pentru ele, nu-ţi asumi doar creditul pentru cele bune şi restul aparţin statului paralel. Dar odată ce ai găsit ţapul ispăşitor statul paralel ai scăpat de nevoia de a explica. Ce înseamnă statul paralel? Cât de paralel? Parelel cu cine? Paralele se întâlnesc la infinit”, a apreciat Silviu Predoiu.
Potrivit fostului oficial, „tot mulţumită celor care au avansat teoria am avut privilegiul să aflăm şi cine sunt, în opinia lor, creatorii, sau cei responsabili pentru statul paralel. Teoretic sunt cei care s-au întâlnit într-o noapte într-o sufragerie. Păi avem o problemă cel puţin de logică”.
„Cei din sufragerie ocupau funcţii foarte înalte şi în statul vertical. Au mai creat un stat paralel ca să fie ce în statul paralel? Probabil că voiau să experimenteze în statul paralel poziţia de subordonaţi pentru că cea de şefi o aveau deja în statul vertical”, notează Predoiu.
Cât de mare e statul paralel? „Statul paralel înseamnă şi primării paralele, consilii judeţene paralele? Până unde mergem cu teoria asta? Ele prind tocmai pe fondul unei superficialităţi generale”, conchide acesta.