SRI spune că deciziile CCR privind cartelele generează consecinţe grave asupra securităţii naţionale

Cartelele prepay vor putea fi cumpărate în continuare fără buletin

Reprezentanţii SRI au declarat, sâmbătă, pentru Mediafax, că declararea neconstituţionalităţii legilor "Big Brother" şi Legea cartelelor prepay „a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale".

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a transmis, pentru Mediafax, un punct de vedere privind deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 440/08.07.2014 şi nr. 461/16.09.2014 prin care au fost declarate neconstituţionale, în integralitate, Legea nr. 82/2012 privind retenţia datelor (cunoscută ca Legea "Big Brother"), respectiv Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2014 privind comunicaţiile electronice şi regimul cartelelor preplătite.

În acest punct de vedere se subliniază că SRI nu formulează aprecieri cu privire la deciziile Curţii Constituţionale, dar "atrage atenţia cu privire la implicaţiile pe care le generează aceste decizii, consecinţele fiind deja resimitite în reducerea drastică a capabilităţilor operaţionale, în imposibilitatea instituţiilor statului de gestiona riscuri şi ameninţări iminente la adresă securităţii naţionale, precum şi în crearea unor vulnerabilităţi fără precedent, de natură a afecta siguranţă cetăţenilor", potrivit Mediafax.

Anonimitatea în comunicaţii, permisă de legea românească

SRI reiterează faptul că, în mod curent grupări cu activitate în domeniul crimei organizate transfrontaliere, spionaj cibernetic, terorism, criminalitate informatică şi alte preocupări de natură criminală, utilizează anonimitatea în comunicaţii, permisă acum de legea română, pentru acţiuni care afectează grav securitatea naţională şi ordinea publică, atât pe teritoriul ţării noastre cât şi în spaţiul euroatlantic sau al altor state.

Potrivit sursei citate, invalidarea instrumentelor legislative, care până în prezent au contribuit semnificativ la prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor manifestate la adresă României, nu poate fi, în situaţia actuală, compensată prin niciun alt mijloc sau modalitate altenativă. 

"Prezervarea intereselor de securitatie naţională, cu precădere în contextul regional actual, marcat de crize, instabilitate şi revirimentul unor ameninţări asimetrice, este extrem de dificil de realizat în absenţa unor instrumente juridice care sムasigure atât Serviciului Român de Informaţii, cât şi celorlalte instituţii ale statului cu atribuţii privind apărarea, ordinea publică şi securitatea naţională, cadrul adecvat îndeplinirii responsabilităƒţilor specifice în acest domeniu", mai subliniază purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Decizie europeană interpretată diferit

Pe de altă parte, SRI menţionează că raportarea statelor europene la Decizia CJUE care a anulat Directiva 2006/24/CE privind retenţia datelor "este diferenţiatăƒ, respectiv corelată cu specificul şi natura riscurilor şi ameninţărilor cu care se confruntă fiecare dintre ţări şi îndreptată în scopul evitării de a prejudicia capacităƒţile naţionale de răƒspuns la riscuri şi ameninţări".

Tor despre deciziile prin care au fost declarate neconstituţionale cele două acte normative, SRI reiterează faptul că efectul acestora "a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale". 

"Activităţi riguros reglementate în ţările cu tradiţie democratică sunt acum suspendate în România care, astfel, este lipsită de o bază legislativă adecvată corelată cu evoluţiile tehnologice şi dinamică alertă a riscurilor şi ameninţărilor locale şi regionale", mai spune reprezentantul SRI.

Ύn consecinţăƒ, arată Sorin Sava, în raport cu misiunile încredinţate şi angajamentele internaţionale asumate, SRI îşi exprimă, "în mod onest şi transparent, îngrijorarea cu privire la situaţia creată" şi considerム"necesarムadoptarea urgentムa unor soluţii normative prin care să se asigure echilibrul între nevoia de a proteja drepturile omului şi responsabilitatea de a apăra securitatea naţională, astfel încât instituţiile statului care au acest rol să îşi poată îndeplini obiectivele profesionale, în interesul cetăţenilor României".

Reacţii similare şi din partea altor instituţii ale statului

Recent, şi Ministerul de Interne a transmis un punct de vedere în care a arătat că lupta împotriva criminalităţii organizate va fi afectată de respingerea celor două legi. 

„Având în vedere protejarea intereselor interne ce privesc siguranţa cetăţenilor români, dar şi contextul geopolitic actual, Ministerul Afacerilor Interne va susţine elaborarea cât mai urgentă a unui proiect de act normativ care să aibă în vedere observaţiile Curţii Constituţionale şi care să asigure capabilităţile necesare instituţiilor din domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale de a-şi îndeplinii atribuţiile şi obiectivele legale“, susţine MAI.

Legea prepay a fost declarată neconstituţională în 16 septembrie, decizie luată de judecătorii constituţionali cu majoritate de voturi. Curtea Constituţională a luat această decizie întrucât dispoziţiile pentru legea prepay nu au un caracter precis şi previzibil, scrie Mediafax.

Judecătorii constituţionali au discutat excepţia ridicată în 9 iulie de Avocatul Poporului, care a atacat legea prepay privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay pe raţiuni legate, între altele, de protejarea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabilire a duratei stocării datelor cu caracter personal.

Legea prepay pică după legea „Big Brother“

Se poate spune că 2014 a fost anul anulării „legilor de supraveghere“, după cum au fost cunoscute. Astfel, Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie, că o altă lege (82/2012), cunoscută drept legea „Big Brother”, este neconstituţională, hotărârea fiind luată în unanimitate. 

Atunci, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate. A constatat că dispoziţiile Legii nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale.

Legea 82 prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.