Simulare în caz de seism. Ziua a doua: O replică puternică a seismului de ieri a făcut ravagii în cartierele bucureştene. Concluzii principale, puncte tari şi slabe

Exerciţiul Seism 2016 a continuat şi azi. Mii de salvatori au participat la exerciţiul care a pornit ieri şi a continuat toată noaptea. Dimineaţă autorităţile anunţaseră că salvatorii din Capitală au fost direcţionaţi către cartierele Rahova, Vitan şi Dămăroaia unde scenariul exerciţiului spunea că o replică a seismului de ieri, a pus la pământ mai multe clădiri. În jurul prânzului, au fost date şi primele concluzii ale simulării.

Ministerul Afacerilor Interne a prezentat, miercuri, primele concluzii privind exerciţiul Seism 2016, simulare la care au luat parte, potrivit sursei citate, 6.170 de persoane, în timp ce tehnica de intervenţie a fost formată din 679 de mijloace.

Adunarea forţelor de intervenţie, deplasarea lor, ridicarea bazelor de operaţii au constituit punctele tari din punct de vedere al modului în care s-a asigurat comanda şi controlul operaţiunilor. Totodată, concluziile preliminare arată că nu au existat disfuncţionalităţi majore în fluxul de date, comunicarea fiind bună, în timp ce mecanismul de solicitare a sprijinului internaţional a funcţionat corespunzător.

Pe de aştă parte, exerciţiul a scos la iveală şi o serie de puncte slabe. Mai exact, trebuie întărir modul de lucru, în sistem integrat, între autorităţile centrale şi autorităţile judeţene şi locale, în timp ce calitatea documentelor interne şi operative trebuie îmbunătăţită. Totodată, registrul naţional de capabilităţi necesită actualizare periodică, arată un comunicat de presă al MAI.

Intervenţiile punctuale au fost prompte

Un punct tare l-a reprezentat faptul că au fost mobilizate forţe din cadrul altor instituţii, respectiv Ministerul Sănătăţii, Serviciul de Ambulanţă, Unităţi de Primiri Urgenţe şi Ministerul Apărăţii.

„Timpii prevăzuţi în concepţie pentru realizarea deplasării şi a bazei de operaţii au fost validaţi în cadrul exerciţiului. Acesta a fost unul dintre obiectivele principale ale simulării”, se arată în document. Spre exemplu, se subliniază că deşi ISU Prahova trebuia să ajungă în trei ore, a ajuns într-o oră în Capitală, în timp ce ISU Bihor a parcurs un drum de 17 ore în 12 ore.

„Intervenţiile punctuale au fost prompte şi au validat procedurile de operare”, se mai arată în raportul preliminar. Acelaşi document subliniază că şi capacitatea de internare şi tratament este la un nivel suficient.

Nu s-a putut verifica planul alb din spitale

În ceea ce priveşte punctele slabe, este nevoie de o mai bună coordonare între acţiunile de căutare-salvare şi acţiunile ce vizează ajutorarea persoanelor sinistrate. În plus, nu au fost identificate mecanismele optime pentru alocarea imediată a resurselor necesare ajutorării sinistraţilor.

De asemenea, este nevoie de simplificarea procedurilor de luare a deciziilor în caz de calamite. „Pe parte medicală, comunicarea cu serviciile de ambulanţă judeţene şi spitalele s-a dovedit deficitară în unele situaţii. Scopul exerciţiului, prevederile de plan roşu şi plan alb nu sunt cunoscute în totalitate de către toţi cei implicaţi. Nu s-a putut verifica punerea în aplicare a planului alb la nivelul spitalelor, chiar dacă acestea, în mare parte, le-au activat conform procedurilor prevăzute”, arată MAI.

90% din salvatori, fără hrană în caz de cutremur

Referitor la tehnica de intervenţie, s-a constatat că inspectoratele pentru situaţii de urgenţă au capacitatea de acoperire la nivel naţional, în timp ce tehnica achiziţionată în ultimii ani funcţionează corespunzător. Însă, exerciţiul a scos la iveală că trebuie cumpărate maşini pentru transportul personalului, dar şi că reţeaua de comunicaţii trebuie modernizată. Totodată, există posibilitate limitată de preparare a hranei pentru echipele de intervenţie, în 90% din cazuri ea lipseşte.

„Capacitatea de cazare în corturi încălzite, de îmbăiere si asigurare a posibilităţii schimbării echipamentului nu există sau este foarte redusă; pe viitor vor fi achiziţionate tabere cu capacitate de cazare pentru personalul propriu şi pentru sinistraţi, la standarde ridicate”, arată documentul.

Ce cartiere au fost afectate de replica simulată miercuri

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne azi s-a introdus în scenariul exerciţiului o nouă replică a cutremurului, cu magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter, primele efecte fiind sesizate în zonele Rahova, Mall Vitan şi Dămăroaia.

„Pentru intervenţia în aceste zone, unde sunt semnalate imobile prăbuşite, au fost mobilizate forţele aflate în prezent în bazele de operaţii din Bucureşti. Conform scenariului, în zona Rahova au fost identificate 8 clădiri în diferite stadii de avariere. Se estimează un număr de aproximativ 300 de persoane rănite, 50 decedate şi 300 sinistrate”, arată un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, în zona Mall Vitan au fost avariate şase blocuri de locuinţe, iar în cartierul Colentina – zona Fundeni au fost înregistrate 5 imobile avariate în diferite stadii.

În aceste zone se estimează un număr de aproximativ 300 de persoane rănite, 80 decedate şi 300 sinistrate. „Totodată, o altă zonă afectată din Bucureşti este Dămăroaia, unde s-au identificat 15 clădiri avariate, blocuri de locuinţe şi locuinţe individuale. În această zonă se estimează un număr de 150 de răniţi, 50 decedaţi şi aproximativ 400 de persoane sinistrate. Echipajele de intervenţie în situaţii de urgenţă sunt prezente în zonele afectate, principala lor misiune fiind salvarea persoanelor şi acordarea primului ajutor calificat”, arată MAI.

Cum s-a comunicat: puncte tari şi puncte slabe

În ceea ce priveşte partea de comunicare, s-a realizat o comunicare directă cu cetăţenii prin Facebook, Twitter şi prin structurile pentru situaţii de urgenţă. „A existat o coordonare a comunicatorilor din teren, a celor din judeţele implicate în exerciţiu şi a celor din zonele unde, conform scenariului, s-au produs efecte. Coordonarea s-a realizat din Centrul de la Ciolpani. Pentru acest lucru s-au predefinit grupuri de comunicare pe aplicaţia whatsapp”, arată MAI.  

Punctele slabe din punct de vedere al comunicării au fost mai multe. Astfel că trebuie consolidate canalele de comunicare directă cu cetăţenii în caz că va lipsi internetul. De asemenea, trebuie gestionată o linie telefonică destinată aparţinătorilor, dar şi să fie asigurate zone de presă la faţa locului unde se intervine. Cu privire la infrastructura existentă la centrul operaţional de la Ciolpani, documentul scoate la iveală că ea este insuficientă faţă de nevoi.

„Centrul de presa din Ciolpani nu oferă dotarea solicitată de mass-media: reţea wireless, calculatoare, televizoare. Aceste obiecţiuni au fost formulate de jurnaliştii prezenţi la activitate”, conchide documentul.

Primăria Capitalei, masă caldă şi paturi de campanie pentru sinistraţi

Primăria Capitalei a anunţat, miercuri, că a participat la exerciţiul „Seism 2016” punând la dispoziţia sinistraţilor 12 şcoli dotate cu echipamente necesare situaţiilor de urgenţă, Arena Naţională, cu 20.000 de paturi de campanie, precum şi 650 de porţii de hrană. Municipalitatea mai informează că are pregătite stocurile de alimente, astfel încât poate asigura o masă caldă completă pentru 4.261 de persoane, timp de două zile.

Concret, Primăria Municipiului Bucureşti a luat măsuri de adăpostire a sinistraţilor, prin Direcţiile cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă.

Prin urmare, Direcţia Generală Operaţiuni din cadrul PMB a dublat personalul dispeceratului central propriu şi a pus la dispoziţia sinistraţilor 12 şcoli în Capitală complet independente în ceea ce priveşte energia electrică şi apa potabilă (câte două şcoli în fiecare sector).

Acestea sunt utilate şi dotate cu echipamente şi materiale necesare situaţiilor de urgenţă. Astfel, în fiecare şcoala sunt câte 260 de paturi de campanie, pături, generatoare, lanterne, tărgi. Sălile de sport aferente celor 12 şcoli ce vor forma taberele de sinistraţi asigură o capacitate de aproximativ 4.500 locuri.

Municipalitatea mai arată că Arena Naţională este utilată şi dotată cu materiale şi echipamente necesare supravieţuirii în situaţii de urgenţă (20.000 de paturi de campanie, 20.000 de pături, 3.000 de marmite).

Ambulaţă chemată într-un sat, ajunsă după patru ore

O ambulanţă chemată la un caz medical într-un sat de lângă municipiul Iaşi a ajuns la locul intervenţiei după patru ore de la primul apel la 112, reprezentanţii Serviciului de Ambulanţă susţinând că întârzierea a fost cauzată de implicarea a peste jumătate dintre maşini în exerciţiul de simulare în caz de cutremur. Localnicii din satul Pietrăria de lângă municipiul Iaşi susţin că au sunat, marţi, în jurul orei 13.00, la numărul de urgenţă 112, solicitând intervenţia unui echipaj medicaj în cazul unei femei căzute pe drum.

Ambulanţa a sosit la faţa locului la patru ore de la primul apel la 112. „Am sunat, am vorbit cu o doamnă de la dispecerat şi mi-a spus să aşteptăm, că nu sunt maşini”, a afirmat unul dintre localnici, potrivit news.ro.

El a precizat că a revenit cu un alt apel la 112 şi i s-a comunicat că ambulanţa este pe drum şi că echipajul medical va ajunge în scurt timp. „A ajuns după patru ore, pe la cinci şi ceva. Putea să moară femeia, sunt doar câţiva kilometri până la Iaşi”, a adăugat localnicul.

În cele din urmă, pacienta a fost transportată la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi, iar medicii susţin că femeia se află în afara oricărui pericol. Reprezentanţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă din Iaşi au recunoscut că marţi au apărut probleme cu privire la timpii de intervenţie la cazurile medicale, pe fondul implicării instituţiei în exerciţiul de simulare a cutremurului.

Cea mai amplă simulare de cutremur făcută în România

Una dintre cele mai ample acţiuni de simulare de cutremur a avut loc marţi în România, după ce Italia a fost lovită de mai multe seisme majore în ultimele luni. Încă de la primele ore ale dimineţii, autorităţile române au dat startul unui exerciţiu fără precedent, care practic a testat conceptul de intervenţie după incendiul de la Colectiv, dar şi timpii de răspuns în cazul unei situaţii de urgenţă. 

Mii de oameni au fost implicati în această operaţiune despre care cu o seară înainte nu ştiau decât trei persoane, respectiv preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş şi ministrul Afacerilor Interne, Dragoş Tudorache.

Exerciţiul a simulat un seism de peste 7 pe scara Richter care a avut loc în Vrancea la ora 8.04 cele mai afectate oraşe fiind Bucureşti şi Iaşi. Potrivit scenariului bilanţul cutremurului a fost unul înfricoşător: în Capitală s-au înregistrat sute de morţi, peste 3.200 de răniţi şi 1.500 de persoane rămase fără acoperiş deasupra capului. Aici cele mai afectate zone au fost, potrivit scenariului Centrul Vechi, Băneasa şi Republica.

Nici în Iaşi, celălalt judeţ implicat în exerciţiu, situaţia nu a fost mai bună: zeci de morţi, 1.400 de persoane rănite şi 350 de persoane sinistrate, conform bilanţului fictiv al autorităţilor. „Aceste cifre sunt estimări făcute de noi”, a subliniat doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), aflat la Centrul de comandă de la Ciolpani, unitate care teoretic rezistă la un cutremur de 8 pe Richter.

Salvatorii, chemaţi de acasă

De aceea, a fost activat planul Roşu, iar la ora 8.04, mii de pompieri, jandarmi şi medici au fost chemaţi de acasă pentru a participa la exerciţiu. Salvatori din toată ţara au fost detaşaţi, în număr record, să participe la Bucureşti şi Iaşi, la cel mai mare exerciţiu de alarmare. „Un elicopter a decolat de la Iaşi şi un altul la Bucureşti, pentru a evalua situaţia din teren. Totodată, către Iaşi au fost trimise coloane de vehicule şi personal medical, pompieri şi maşini SMURD din judeţele Botoşani şi Bihor, pentru a le sări în ajutor”, a explicat Raed Arafat.

Cel mai rapid către Bucureşti au ajuns forţele de intervenţie din Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Giurgiu şi Călăraşi. Cel mai îndepărtat echipaj a fost cel din Satu-Mare. În Capitală au fost alese şase puncte în care au fost instalate corturi de campanie, numite baze de operaţie. „Se testează diferite scenarii, se iau în calcul şi drumuri care s-ar fi putut bloca, dar şi clădiri care s-ar fi putut dărâma şi bloca accesul salvatorilor. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a mobilizat toate echipele din întreaga ţară”, mai anunţau oficialii.

Raed Arafat a mai precizat că pentru exerciţiul de ieri Inspectoratul General de Aviaţie a „pus la bătaie” patru elicoptere de mare capacitate, dintre acestea unul fiind în Iaşi şi un altul la Bucureşti. La acestea s-au adăugat cele şapte elicoptere SMURD, dar şi cinci elicoptere ale Ministerului Apărării Naţionale şi un avion Spartan, pus la dispoziţie de aceeaşi instituţie.

Exerciţiul s-a complicat în jurul prânzului

Exerciţiul de mare amploare s-a complicat în jurul prânzului când salvatorii au fost informaţi că scenariul prevede şi faptul că seismul a avut loc o replică, ceea ce a dus la consecinţe şi mai grave şi la situaţii neprevăzute. „Azi şi mâine vrem să încercăm să împingem capacitatea de mobilizare a forţelor noastre la maxim pentru a vedea cât timp ne ia să intervenim", a explicat Tudorache.

Simularea intervenţiei a continuat şi pe timpul nopţii

Exerciţiul a continuat şi în timpul nopţii de marţi spre miercuri, pentru a testa capacităţile de intervenţie în condiţii de vizibilitate scăzută. Astfel, o autospecială de stingere şi un echipaj de descarcerare SMURD au plecat în jurul orei 22.30 din comuna ilfoveană Ciolpani, pornind înspre platforma industrială Chimopar din Capitală, unul dintre obiectivele folosite în exerciţiile de pe parcursul zielei.