REPORTAJ VIDEO Cincu - ultima frontieră înainte de Afganistan

Un soldat din cadrul Batalionului 811 Infanterie „Dragonii Transilvani” se pregăteşte pentru o nouă misiune în Afganistan. FOTO: MApN

Batalionul 811 Infanterie „Dragonii Transilvani” se pregăteşte pentru o nouă misiune în Afganistan. În ultimele zece zile, în poligonul de la Cincu, au avut loc o serie de exerciţii tactice specifice misunii pe care soldaţii noştri se pregătesc s-o execute în regiunea afgană Kandahar.

Cu mai puţin de o lună până când primii militari dejeni vor prelua comanda în sud-estul Afganistanului, pregătirile sunt în toi în poligonul militar din comuna Cincu (jud. Braşov). Exerciţiile planificate în această perioadă sunt menite să simuleze situaţiile reale de luptă pe care militarii noştri le pot întâmpina pe parcursul misiunii în teatrul de operaţii din Orientul Mijlociu.

Planificarea misiunii începe încă de la primele ore ale dimineţii, cu o şedinţă sumară în care locotenentul Grigore Motofelea, comandantul unui pluton care va pleca peste câteva săptămâni în Afganistan, prezintă situaţia din ultimele 24 de ore, raportând inclusiv incidentele pe care patrulele din zonă le-au raportat. Toate detaliile sunt simulate cât mai aproape de realitate, inclusiv numele drumurilor şi satelor din Afganistan, dar şi detalii de ordin logistic şi operaţional specifice unei zone de conflict. Toată lumea îşi ia rolul cât se poate de în serios, conştienţi fiind că, atunci când vine vorba de război, „repetiţia este mama învăţăturii”. 

În ultimii ani, poligonul de la Cincu a reprezentat un punct important pe harta exerciţiilor militare ale Coaliţiei. Pe fondul contextului geo-politic din Europa de Est, dar şi datorită facilităţilor existente, poligonul a devenit un punct de trecere important în antrenamentul şi dezvoltarea profesională a oricărui militar NATO.  Întins pe 11 hectare, poligonul de la Cincu este preferat de mulţi militari din cadrul Alianţei datorită condiţiilor ce permit trageri cu muniţie reală şi pregătirea unor misiuni cu un grad de complexitate crescută. De aceeaşi părere sunt şi cei circa 400 de soldaţi români care se pregătesc intens pentru încă o zi de patrulă în „Afganistanul românesc". 

În patrulă cu românii 

„O zi la Cincu face cât o zi de Afganistan”, mărturiseşte maiorul Mihai Pintiliciuc, un veteran al misiunilor din Orientul Mijlociu şi purtătorul de cuvânt al batalionului. Vizibil marcaţi de lipsa de odihnă din ultimele zile, „Dragonii Transilvani” se îmbarcă în blindatele aliniate în faţa poligonului, îşi verifică încă odată armamentul din dotare şi sistemele de comunicaţie, ca apoi să demareze într-o „misiune” ce astăzi va consta în securizarea drumului principal din şi către bază. Au fost raportate „incidente” în împrejurimi, aşa că toţi cei prezenţi în convoiul militar sunt cu ochii-n patru, atenţi la orice mişcare suspectă a „inamicului”. 

Patrula se opreşte şi verifică atent fiecare podeţ şi intersecţie, raportând orice mişcare aşa-numitului Joint Special Operations Command (JSOC), centrul nerovs al oricărei misiuni, acolo unde se planifică şi se iau decizii în timp real. Comunicaţiile sunt puternic încărcate de acronime şi abrevieri militare, majoritatea împrumutate din limba engleză, idiom pe care fiecare soldat detaşat în Afganistan e obligat să-l stăpânească la perfecţie. „Misiunile se desfăşaoră în parteneriat cu aliaţii noştri, aşa că este nevoie de o cunoaştere foarte bună a limbii engleze. JSOC-ul este compus din ofiţeri aparţinând mai multor ţări, deci suntem nevoiţi să folosim o limbă comună. La ora actuală, peste 50% din soldaţii Armatei Române vorbesc engleză la un nivel destul de bun”, apreciază locotenent-colonelul Adrian Costache, comandantul batalionului, la rândul său un militar cu o bogată experienţă în zonele de conflict.  

Kandahar, regiunea cea mai „fierbinte”din Afganistan, acolo unde soldaţii români vor fi dislocaţi

La doar câţiva kilometri de bază, „insurgenţii” îşi fac deja simţită prezenţa. Explozive improvizate, bine ascunse pe marginea drumului, şi indivizi înarmaţi până-n dinţi stau la pândă, gata să surpindă convoiul militar într-o ambuscadă. Nimic din ceea ce se întâmplă la Cincu nu e desprins dintr-un film de acţiune american. Toate scenariile sunt plănuite şi executate de soldaţi cu o bogată experienţă în zonele de conflict. Cei care joacă rolul insurgenţilor sunt recrutaţi din rândul celor care s-au întors recent din Afganistan, luptă şi se comportă cât mai apropiat de realităţile din teren. Sunt cei care ştiu cel mai bine cum să-şi pregătească camarazii pentru ce urmează, odată ajunşi în Kandahar. 

Două explozii scurte în stânga convoiului şi iadul se dezlănţuie. Rafale de mitralieră acoperă liniştea poligonului, într-un zgomot asurzitor. Militarii sunt atacaţi din toate părţile şi răspund cu foc direct. Mişcările şi gesturile devin automate, fiecare membru al echipajului transformându-se brusc într-o rotiţă bine unsă, parte a unui mecanism ce, în aceste zile, se calibrează pentru ultima dată înaintea actului final.

„Dragonii Transilvani” rezistă în faţa atacului dezlănţuit brusc asupra lor, dar bilanţul este unul tragic: trei răniţi şi un mort. Incidentele nu sunt decise la întâmplare. Cu ajutorul unui program care poate urmări schimbul de focuri, toţi cei implicaţi sunt informaţi în timp real cu privire la starea lor de sănătate, dacă au fost răniţi sau dacă, mai rău, au fost împuşcaţi mortal.

Medicii din patrulă încep procedurile de prim-ajutor şi evacuarea răniţilor. Exerciţiul este departe de a se fi încheiat. Pe parcursul întregii misiunii, până la revenirea în bază, ochii ageri ai evaluatorilor determină pas cu pas dacă procedurile au fost respectate şi punctează sau, după caz, depunctează pe toţi membrii echipajului, urmând ca la lăsarea serii să analizeze rezultatele împreună cu cei implicaţi în exerciţiu.

VIDEO Pregătiri pentru Afganistan la Cincu 

Afganistan - ultima frontieră

La sfârşitul lui 2014, preşedintele american, Barack Obama, anunţa încheierea misiunii de luptă a forţelor NATO în Afganistan. „Datorită extraordinarului sacrificiu al bărbaţilor şi femeilor în uniformă, misiunea noastră de luptă, cea mai lungă din istoria Statelor Unite, se încheie în mod responsabil”, anunţa, încrezător, preşedintele american, steagul Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), din care a făcut parte şi România, era coborât într-o ceremonie menită să marcheze sfârşitul unei unui conflict, dar şi al unei perioade controversate din istoria militară americană recentă. 

Talibanii, gruparea care au condus ţara în perioada 1996-2001, nu a părut impresionată de fastul ceremoniilor care ţineau cu tot dinadinsul să marcheze un sfârşit arbitrar şi impus de o Coaliţie epuizată de un război fără sfârşit. Pentru talibani însă, războiul era departe de a se fi încheiat. Atacurile au continuat şi un număr redus de trupe au rămas „pe poziţii", inclusiv o parte din militarii români. 

În prezent, România menţine un număr redus de trupe în teatrul de operaţii din Afganistan, însă, paradoxal, rolul acestora a crescut semnificativ în ultima vreme. Însărcinaţi cu instruirea forţelor afgane, circa 3.500 la număr, soldaţii români au trecut de la rolul de simplii actori într-o forţă multinaţională cu orgolii şi ambiţii specifice oricărei super-puteri militare, la adevăraţi lideri şi mentori pentru soldaţii recrutaţi în noua armată afgană. Riscurile, în opinia multor români întorşi din zona de conflict, nu numai că nu s-au diminuat, ci au crescut considerabil. 

La sfârşitul lunii aprilie, patru soldaţi români au fost răniţi în urma unui atac cu o maşină-capcană care a explodat în apropierea bazei militare de la Kandahar. În total, în Irak şi Afganistan, au fost rotiţi peste 30.000 de militari români în ultimul deceniu, urmând ca următorul batalion să plece spre Kandahar la începutul lunii august.