Peste 60 de instanţe şi 25 de parchete au adoptat „Memorandumul privind justiţia”

66 de instanţe şi 25 de parchete din ţară au adoptat până acum „Memorandumul privind justiţia”, în care se expun problemele din sistemul judiciar şi se solicită implementarea unui set de măsuri care să conducă la o „justiţie eficientă, modernă şi de calitate”.

Potrivit unui comunicat de presă al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR),  a fost adoptat până miercuri dimineaţa de 5 curţi de apel, 17 tribunale şi 44 de judecătorii, precum şi de 3 parchete de pe lângă curţi de apel, 8 parchete de pe lângă tribunale şi 14 parchete de pe lângă judecătorii, dar că numărul real de instanţe şi de parchete care au adoptat documentul este mai mare, însă nu au finalizat încă procesele verbale.

„Adoptarea Memorandumului în adunări generale este o primă măsură de protest prin care s-a stabilit un document programatic de principiu, cu soluţii pentru problemele cu care se confruntă sistemul judiciar şi afectează direct cetăţeanul ce se adresează instanţelor", a spus judecător Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR, co-iniţiator al Memorandumului.

UNJR a precizat că Memorandumul a scos în evidenţă necesitatea respectării independenţei justiţie şi a principiului separaţiei puterilor în stat, problemele generate de 'telejustiţie', respectarea statutului magistraţilor, subfinanţarea justiţiei, modul de evaluare al MCV şi de acţiune al CSM şi al Inspecţiei Judiciare, precum şi necesitatea respectării drepturilor şi libertăţilor.

„Premisa memorandumului este că 'justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În faţa judecătorului cetăţeanul este egal cu statul'. O sinteză a problemelor şi soluţiilor din Memorandum, grupate pe teme, poate fi accesată la adresa: Magistraţii din ţară votează un Memorandum cu propuneri pentru eficientizarea justiţiei. Memorandumul stipulează expres că prin adoptarea să 'magistraţii îşi rezervă dreptul de a apela la toate formele democratice de acţiune pentru ca aceste solicitări să fie puse în practică'', se mai arată în comunicat.

UNJR mai susţine că, pe lângă adoptarea Memorandumului, în cadrul aceloraşi adunări generale unele instanţe au decis să adopte şi alte forme de protest, cum ar fi amânarea cauzelor care nu sunt urgenţe sau protest cu banderole.

„Alte instanţe au cerut şi solicitarea Avocatului Poporului, a Preşedinţiei şi CSM-ului pentru a sesiza Curtea Constituţională în legătură cu un eventual conflict între puterile statului, ca urmare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului Cioloş care menţine discriminarea şi inechitatea salarială. De asemenea, o parte din instanţe au votat în mod expres pentru demisia Ministrului Justiţiei Raluca Prună. Prezenţa este cea mai amplă mişcare din justiţie de după 2009, când magistraţii — judecători şi procurori — evidenţiază prin adunări generale problemele din sistemul judiciar şi oferă soluţii pentru a avea o justiţie eficientă, modernă şi de calitate", se susţine în document.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a mai precizat că susţine toate cererile magistraţilor şi solicită Guvernului şi Parlamentului asumarea soluţiilor pentru rezolvarea problemelor semnalate în Memorandumul privind justiţia.