Motivele pentru care Rudel Obreja a fost condamnat la 3 ani cu suspendare pentru şpagă: lipsa antecedentelor penale, vârsta, familia mare şi notorietatea

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box (FRB) Rudel Obreja a primit o condamnare cu suspendare deoarece magistraţii au avut în vedere lipsa antecedentelor penale, vârsta de 50 de ani, faptul că este administratorul unei firme, că re 3 copii şi că ocupă funcţia de preşedinte al ONG-ului Liga Profesionistă de Box. El a fost găsit vinovat de trafic de influenţă.

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box (FRB) Rudel Obreja a fost condamnat definitiv, pe 23 martie 2016, de Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani de închisoare cu suspendare şi la 90 de zile de muncă în folosul comunităţii, în dosarul în care este acuzat că a cerut un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru intervenţii la judecători. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut astfel pedeapsa de trei ani de închisoare dispusă şi de Tribunalul  Bucureşti în iunie 2015, dar a înlăturat executarea acesteia.
     
Curtea de Apel Bucureşti a motivat de ce a decis ca sentinţa să fie cu suspendare.  „În cauză, analiza obiectivă a probelor administrate, pune în evidenţă caracterul just al sancţiunii aplicate, dar nu şi al modalităţii de executare a acesteia, Tribunalul neacordând cuvenita semnificaţie unor împrejurări ale dosarului, respectiv că inculpatul nu posedă antecedente penale, este în vârstă de 50 de ani, este administrator la SC ....SRL, are 3 copii, din care 2 minori, în prezent ocupă funcţia de preşedinte al Ligii Profesioniste de Box (ONG)”, se arată în sentinţă.

Cunoscut ca o persoană responsabilă

Din datele dosarului a rezultat că Obreja este cunoscut ca o persoană responsabilă, sociabilă şi deschisă, care se implică mult în ceea ce face. „Din elementele de notorietate vizând persoana acestuia rezultă fără echivoc un risc minim ca inculpatul să reia o atitudine antisocială. Totodată, rezultă faptul că inculpatul, în prezent, dispune de resurse personale şi familiale pentru a depăşi situaţia în care se află, respectiv contactul cu organele judiciare, care au fost sesizate în urma faptelor de corupţie pentru care a fost cercetat”, mai arată magistraţii.

„În sfârşit, ţinând seama şi de măsurile preventive dispuse pe parcursul procesului penal cu referire la inculpat, începând cu cea mai drastică, arestarea preventivă, ulterior înlocuită cu arestul la domiciliu şi în final cu controlul judiciar, intervalul de timp însumând 2 ani şi 5 luni de la comiterea faptei şi până la soluţionarea apelului, există suficiente temeiuri pentru a se considera că scopul pedepsei poate fi atins şi în condiţiile suspendării executării acesteia sub supraveghere, nefiind necesară privarea de libertate a inculpatului”, este concluzia magistraţilor.

Doar a pretins banii

În fine, judecătorii arată că nu poate fi ignorată împrejurarea că fapta s-a consumat sub forma pretinderii, neurmată de primirea vreunor sume de bani. Tituşi, Curtea de Apel Bucureşti atrage atenţia că în acet caz, în primul rând, „gravul prejudiciu de imagine adus sistemului judiciar, în principal, şi încrederii în incoruptibilitatea magistraţilor”.

„Cinstea, corectitudinea şi moralitatea magistratului în exercitarea atribuţiilor de serviciu sunt condiţii sine qua non nu numai pentru prestigiul şi autoritatea acestuia sau al instituţiei în care acţionează, ci pentru însăşi existenţa, echilibrul şi forţa societăţii”, susţin judecătorii.

Acuzaţiile procurorilor

Obreja a fost găsit vinovat de trafic de influenţă, întrucât ar fi cerut un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru a interveni la un judecător de la instanţa supremă în vederea pronunţării unei pedepse cu suspendare pentru Vîntu, în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa. În final, Sorin Ovidiu Vîntu a fost  însă condamnat la doi ani de închisoare, încarcerat în 25 ianuarie 2014 pentru executarea pedepsei şi eliberat condiţionat zece luni mai târziu.
Dosarul fostului preşedinte al FRB a fost trimis la instanţă în martie 2014.

“Inculpatul Obreja Rudel a impus că o parte din folosul pretins, respectiv suma de 200.000 euro, să fie remisă înainte de pronunţarea hotărârii, iar diferenţa de 800.000 euro, după obţinerea soluţiei favorabile. Pentru a conferi credibilitate promisiunilor sale, Obreja Rudel a susţinut că persoanele pe lângă care îşi exercită influenţa i-au transmis denunţătorului, prin intermediar, că va obţine cu certitudine o hotărâre favorabilă dacă va solicită amânarea cauzei pentru un termen de judecată ulterior intrării în vigoare a «noului cod» (cu referire la dată de 1 februarie 2014, când au intrat în vigoare NCP şi NCPP)", au arătat procurorii în rechizitoriu.