Ministrul Justiţiei: Unele penitenciare sunt „sub limita demnităţii umane”, este nevoie de 1 miliard de euro pentru remedierea acestor probleme

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, joi, că situaţia condiţiilor din penitenciare este în unele cazuri „sub limita demnităţii umane” şi sunt necesare fonduri de aproximativ un miliard de euro pentru a remedia acest lucru, existând demersuri pentru obţinerea de fonduri europene în acest sens. Mai mult, Avocatul Poporului a anunţat că va verifica toate centrele de reţinere preventivă şi de arestare din ţară.

Ministrul Justitţiei a fost întrebat dacă va da curs invitaţiei Monicăi Iacob Ridzi de a vizita închisori din România pentru a constata condiţiile de detenţie.

„Din păcate, foarte mulţi dintre oamenii care astăzi se află în situaţii dificile au avut ocazia ca foarte mulţi ani să facă ceva pentru sistem şi din păcate nu au făcut. Constatăm astăzi că închisoarea nu este hotel. Aşa este, închisoarea nu este hotel. Închisoarea din România în ziua de astăzi, de foarte multe ori, este la limita demnităţii umane. Aşa este, dar nu este o noutate. Acest lucru se întâmplă în mare măsură după 1989. Dacă ştiu cum arată închisorile din România...nu ştiu dacă ştiţi că în 2005 am fost la conducerea penitenciarelor şi cred că am văzut aproape toate penitenciarele din România, ştiu cum arată. Din păcate, din 2005 până în prezent nu s-a schimbat aproape nimic”, a declarat Cazanciuc, citat de Mediafax.

Acesta a menţionat că resursele financiare pentru penitenciare nu sunt suficiente şi singura formulă identificată pentru a soluţiona problema este finanţarea europeană.

„Demersul început la finalul anului trecut împreună cu ministrul italian pare că are succes, prinde contur. Sunt şapte state ale Uniunii Europene care sprijină demersul comun al României şi Italiei de a încerca să găsim finanţare europeană pentru această infrastructură de penitenciar. (...) Administraţia face ce poate cu un buget crescut an de an, e adevărat, nu foarte mult, dar pe soluţii punctuale”, a mai spus ministrul Justiţiei.

De asemenea, el a precizat că se vor încerca demersuri de suplimentare a bugetului Administraţiei Penitenciarelor pentru a face „condiţii de detenţie mai aproape de limita deminităţii umane”.

El a admis că unele penitenciare se află „sub limita demnităţii umane”, indicând penitenciare construite în urmă cu circa 100 de ani.

„Pentru a construi penitenciare care să acopere deficitul, potrivit standardelor europene, şi pentru a renova ceea ce avem, acolo unde se poate acest lucru, este nevoie de cel puţin un miliard de euro”, a mai declarat ministrul.

De asemenea, el a spus că în ultimii trei ani efectivele de deţinuţi nu au crescut, fiind vorba în total de aproximativ 30.000 de persoane.

„Nu estimăm în perioada următoare o creştere a numărului (de deţinuţi - n.r.) aşa cum evoluează...chiar dacă dezbaterea publică este foarte intensă în această zonă şi pare aşa că va fi o avalanşă, dar dacă ne uităm pe structura infracţiunilor pe care sunt condamnaţi şi cei care execută o să ne dăm seama că probabil o să rămânem în această cifră şi în perioada următoare”, a mai afirmat Cazanciuc.

Avocatul Poporului verifică toate centrele de reţinere şi arestare preventivă din ţară

De asemenea, Avocatul Poporului a decis să extindă ancheta la toate centrele de reţinere şi arestare preventivă din ţară, la o zi după ce s-a sesizat din oficiu şi a declanşat o anchetă la Secţia exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava pentru a stabili dacă au fost încălcate drepturile Monicăi Iacob Ridzi.

„În cadrul anchetei vor fi verificate condiţiile de detenţie din toate centrele de reţinere şi arestare preventivă, în raport cu respectarea drepturilor omului", se arată într-un comunicat transmis, joi, de Avocatul Poporului.

Insituţia Avocatului Poporului precizează că verificările în aceste centre se fac după ce, pe 27 ianuarie 2015, a fost declanşată o anchetă în toate penitenciarele din România, ale cărei rezultate se află în analiza specialiştilor instituţiei.

La finalul ambelor acţiuni de verificare va fi întocmit un Raport special al Avocatului Poporului cu privire la situaţia din penitenciare şi centrele de reţinere şi arestare preventivă, raport care va fi înaintat Parlamentului şi Guvernului.

Avocatul Poporului va propune, în cadrul raportului, şi soluţii legislative sau de altă natură pentru îmbunătăţirea sistemului prin care se realizează privarea de libertate a persoanelor în baza unei decizii a unei autorităţi.

Anchetă la Penitenciarul Gherla şi la Jilava în urma „reclamaţiilor” făcute de Ridzi

Avocatul Poporului a anunţat, miercuri, că face o anchetă la Secţia exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava, verificările urmând să stabilească dacă au fost încălcate drepturile Monicăi Iacob Ridzi, dar şi motivele şi condiţiile de transfer ale fostului ministru al Tineretului.

"În cadrul cercetărilor vor fi verificate motivele şi condiţiile de transfer la Spitalul Penitenciar Jilava, condiţiile de detenţie la Secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava şi va avea loc o discuţie cu persoana privată de libertate", potrivit unui comunicat emis de Avocatul Poporului, citat de Mediafax.

Potrivit sursei citate, ancheta a fost iniţiată după ce în presă au apărut informaţii referitoare la condiţiile de detenţie ale fostului ministru al Tineretului şi Sportului în Penitenciarul Gherla şi modul în care ea a fost transportată de la această unitate de detenţie la Spitalul Penitenciar Jilava.

Fostul ministru al Tineretului a scris, marţi, pe blogul său, un mesaj intitulat „Apel la reflecţie”, în care vorbeşte despre condiţiile din închisori, spunând că aceia care ajung în penitenciare sunt condamnaţi, a doua oară, la umilinţă.

„Sunt două săptămâni de când sunt în penitenciar dintr-o gravă eroare judiciară, două săptămâni de chin, de umilinţă, de durere, de suferinţă. Două săptămâni în care m-am simţit tot mai rău, două săptămâni în care medicul penitenciarului - o doamnă căreia nu am ce să-i reproşez - văzând cât îmi este de rău, a făcut eforturi să mă trimită la un spital pentru investigaţii ce îmi sunt urgente şi necesare având în vedere bolile grave de care sufăr", scrie Monica Iacob Ridzi.

Ea spune că sistemul medical din penitenciar nu este bine gândit, asistenţa medicală fiind bine reglementată în lege, dar greu aplicabilă în practică.

Aceasta mai spune că pentru condiţiile din penitenciare nu sunt vinovaţi directorii penitenciarelor, pentru imposibilitatea efectuării unor investigaţii necesare deţinutilor nu sunt vinovaţi medicii din penitenciare, vinovaţii fiind cei care, subfinanţând în mod constant Administraţia Naţională a Penitenciarelor, au generat o situaţie critică în acest moment şi „ar trebui să răspundă penal pentru asta”.

Monica Iacob Ridzi mai arată că situaţia sa medicală este agravată de condiţiile din penitenciar, care „nu asigură respectarea demnităţii umane, cum prevede Legea 254/2013 la art. 4".

ANP: La Penitenciarul Gherla, Ridzi a primit două paturi

La rândul său, Autoritatea Naţională a Penitenciarelor (ANP) preciza, miercuri, că Monica Iacob Ridzi a urmat tratamentul medicilor prescris înainte de a intra în închisoare, a primit două pături de la penitenciar şi i-a fost aprobată cererea de a primi o pilotă de la familie.

Reprezentanţii ANP mai susţineau că sistemul penitenciar a fost şi este verificat periodic de autorităţile cu atribuţii de control, naţionale şi comunitare.

Marţi seară, după aproximativ 27 de ore, Monica Iacob Ridzi a ajuns la Spitalul Penitenciar Jilava, unde a fost transferată de la secţia exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla, în baza unei solicitări personale de internare în spital, ea motivând că suferă de mai multe boli şi că se simte rău.

Fostul ministru Monica Iacob Ridzi a cerut Penitenciarului Gherla stabilirea unui regim semideschis de executare a pedepsei, invocând faptul că suferă de numeroase afecţiuni medicale, printre care trombofilie şi leuconeutropenie.

Rudzi, condamnată la 5 ani de închisoare

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.