La Penitenciarul Gherla, Monica Iacob Ridzi a primit două paturi, dar şi o pilotă de la familie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Potrivit ANP, aceasta camera în care a stat Monica Iaob Ridzi la Secţia Exterioră Cluj FOTO ANP
Potrivit ANP, aceasta camera în care a stat Monica Iaob Ridzi la Secţia Exterioră Cluj FOTO ANP

În Penitenciarul Gherla, Monica Iacob Ridzi a fost cazată în infirmeria închisorii unde a stat împreună cu o altă deţinută. De asemenea, aceasta a primit două paturi de la penitenciar şi a putut primi o pilotă din partea familiei.

„Din data de 17 februarie 2015 şi până la momentul transferului, persoana în cauză a fost cazată în infirmeria penitenciarului, împreună cu o altă deţinută şi a urmat tratamentul medical prescris de specialiştii consultaţi înainte de intrarea în custodia sistemului penitenciar. Deţinuta a primit două pături din dotarea penitenciarului şi i-a fost aprobată cererea de a primi o pilotă de la familie”, potrivit unui comunicat emis miercuri de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).

Conform documentului citat, în cadrul Penitenciarului Gherla, inclusiv la Secţia Exterioară Cluj, temperatura medie în camerele de cazare este 22 de grade Celsius, fiecare cameră având în dotare un termometru. Zilnic, temperatura camerelor este notată într-un registru special.

„Ca urmare a verificărilor efectuate în camera unde a fost cazată deţinuta IRM a rezultat faptul că afirmaţia conform

celula ridzi penitenciar gherla foto anp

căreia pereţii sunt scrijeliţi, cu urme de sânge, iar în cameră sunt urme de fecale nu corespunde realităţii, aceasta respectând normele igienico-sanitare”, menţionează reprezentaţii administraţiei în cadrul comunicatului de presă.

„Cuantumul cheltuielilor alocate pentru întreţinerea unui deţinut în anul 2014 a fost de 535 lei/lună cost mediu şi a rezultat din raportul prevederilor bugetare pentru bunuri şi servicii şi numărul mediu al deţinuţilor din anul menţionat (31.847 deţinuţi). Costul mediu cuprinde cheltuielile cu hrana deţinuţilor, utilităţile (energie electrică, gaze naturale, apă, CLU pentru încălzire şi preparare hrană), materialele pentru curăţenie, carburanţii, reparaţiile curente, medicamente, materiale sanitare, dezinfectanţi, piese de schimb, lenjerie şi accesorii de pat şi altele”, au mai adăugat oficialii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în documentul citat.

De asemenea, conform aceleaşi surse, în 2014 contribuţia medie lunară la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (CASS) pentru un deţinut a fost de 94 de lei.

„Referitor la suma de 2.100 lei, vehiculată adesea în spaţiul public, facem precizarea că aceasta cuprinde cheltuielile cu personalul, investiţiile, inclusiv cheltuielile cu bunuri şi servicii detaliate mai sus şi CASS, raportate la numărul mediu de deţinuţi. Toate cheltuielile menţionate reprezintă bugetul integral al instituţiei”, subliniează sursa menţionată.

Reprezentanţii ANP susţin că sistemul penitenciar a fost şi este verificat periodic de autorităţile cu atribuţii de control, naţionale şi comunitare.

„Menţionăm că activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate a făcut obiectul unor verificări din partea auditorilor Curţii de Conturi a României şi ai Camerelor Teritoriale ale Curţii de Conturi, ultimul control având loc în luna noiembrie 2014. În cadrul misiunilor de audit, respectiv control au fost verificate şi evaluate situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi legalitatea veniturilor şi a efectuării cheltuielilor din bugetul de stat alocat instituţiei noastre. Controalele au vizat exerciţiile financiare aferente anilor 2008 – 2013”, subliniază ANP.

În ceea ce priveşte respectarea drepturilor deţinuţilor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor arată că se fac verificări periodice de Corpul de Control al ministrului Justiţiei, dar şi de organisme internaţionale, precum Comitetul pentru Prevenirea Torturii.

Avocatul Poporului a demarat o anchetă

În cazul Monicăi Iacob Ridzi, Avocatul Poporului face o anchetă la Secţia exterioară Cluj a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava, verificările urmând să stabilească dacă au fost încălcate drepturile fostului ministru al Tineretului.

„În cadrul cercetărilor vor fi verificate motivele şi condiţiile de transfer la Spitalul Penitenciar Jilava, condiţiile de detenţie la Secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla şi la Spitalul Penitenciar Jilava şi va avea loc o discuţie cu persoana privată de libertate”, potrivit unui comunicat emis, tot miercuri, de Avocatul Poporului.

Potrivit sursei citate, ancheta a fost iniţiată după ce în presă au apărut informaţii referitoare la condiţiile de detenţie ale fostului ministru al Tineretului şi Sportului în Penitenciarul Gherla şi modul în care ea a fost transportată de la această unitate de detenţie la Spitalul Penitenciar Jilava.

Monica, Iacob, Ridzi, condamnată la 5 ani de închisoare

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, pe 16 februarie, de magistraţii Curţii Supreme, la 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite