Cum făcea judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă şpăgi şi afaceri ilegale cu Rusia
0
Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi de acte incompatibile cu funcţia. Greblă ar fi primit mită, printre altele, “rochii de damă” şi “un abonament telefonic” şi ar fi făcut afaceri ilegale în Rusia, chiar dacă autorităţile de aici au impus embargou.
Ziua şi premiera în justiţia românească. După ce miercuri un fost ministru de Interne a ajuns după gratii pentru că a luat şpagă 500.000 de euro în timpul mandatului, ieri, procurorii au început urmărirea penală faţă de un judecător al Curţii Constituţionale a României (CCR). Astfel, odată cu punerea sub acuzare a lui Toni Greblă am ajuns şi la prima punere sub acuzare de după 1989 a unui magistrat CCR.
În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, parlamentarii Lucian Şova şi Iulian Iancu, generalul în rezervă Bartolomeu Săvoiu şi Horia Hăhăianu, director la Transelectrica SA. Acuzaţiile pe care procurorii le aduc celor şapte i-ar face invidioşi şi pe cei mai pricepuţi dintre bişniţari.
De la naşu’ pentru finu’
Ieri-dimineaţă, judecătorul Toni Greblă a fost dus cu mandat la DNA. Acolo, procurorii i-au adus la cunoştinţă că împotriva sa s-a început urmărirea penală pentru comiterea mai multor infracţiuni, comise atât în timp ce era senator, cât şi de când este judecător: trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi acte incompatibile cu funcţia.
Concret, Toni Greblă este acuzat că şi-ar fi protejat finul, controversatul afacerist gorjean de etnie romă, Ion Bîrcină, căruia i-ar fi înlesnit mai multe contracte în domeniul transportului, energiei sau afacerilor cu fier vechi. Bîrcină i-ar fi întors favorurile, făcându-i naşului mai multe cadouri. Astfel, Greblă ar fi primit în folosinţă un autoturism BMW Serie 5, înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate de Bîrcină, cu tot cu cheltuieli de întreţinere (service, asigurări etc.).
Totodată, judecătorul ar mai fi acceptat un abonament telefonic, înregistrat pe una dintre firmele omului de afaceri, materiale electorale, dar şi articole vestimentare de damă.
La ieşirea din sediul DNA, Toni Greblă a declarat că aducerea sa la sediul instituţiei nu are legătură cu activitatea pe care o desfăşoară la CCR, însă evenimentele din această dimineaţă îi periclitează imaginea.
La rândul lui, omul de afaceri Ion Bîrcină, finul judecătorului CC, a explicat, referitor la suspiciunea că i-ar fi dat mită lui Greblă că: "N-am dat nicio mită, că n-ai cum să dai mită lu' taica, niciodată, nicăieri".
Bîrcină a ironizat acuzaţiile procurorilor şi a arătat că nu s-a ocupat niciodată de exporturi, adăugând că atâta vreme cât Toni Greblă este naşul său, îi mai cumpără acestuia două autoturisme de lux. Întrebat ce afaceri face, concret, Bîrcină a declarat: "Eu? N-am afaceri eu. Trimit ţigăncile la furat, la ghicit....Mai vreţi altceva? Păi da, suntem proxeneţi, noi suntem proxeneţi. De ce ne întreabă pe noi de Curtea Constituţională? Noi suntem proxeneţi, de ăştia de furăm, ducem, furăm...".
Afaceri incompatibile cu roba de judecător
Procurorii anticorupţie îl mai acuză însă pe judecătorul Greblă şi că s-a ocupat cu afaceri, unele ilegale în această perioadă. Astfel, în perioada 2010-2015, magistratul de la Curtea Constituţională ar fi desfăşurat, în mod neîntrerupt, activităţi comerciale ca asociat/ administrator şi chiar director general, la ferma agricolă situată în comuna Teleşti (Gorj) şi, respectiv, la firma Electra Balistic SRL, la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.
Finul lui Greblă, interesat şi de afaceri în Rusia
Mai mult, procurorii susţin că judecătorul ar fi constituit împreună cu finul său Ion Bîrcină şi cu sprijinul generalului Bartolomeu Săvoiu „un grup infracţional organizat, cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România-Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”.
Mai exact, finul lui Toni Greblă era interesat să exporte în Rusia şi Moldova cereale, materiale de construcţii sau produse de minerit, în ciuda embargoului. De aceea, Greblă a apelat la sprijinul lui Bartolomeu Săvoiu, în contextul relaţiilor acestuia cu afacerişti turci şi moldoveni.
Deputaţii Lucian Şova şi Iulian Iancu, vizaţi de anchetă
Potrivit anchetatorilor, deputaţii Lucian Şova şi Iulian Iancu s-ar fi folosit de funcţiile de conducere în PSD pentru a obţine o serie de avantaje materiale. În octombrie 2012, cei doi ar fi intervenit pe lângă directorul de la Transelectrica Horia Hăhăianu, pentru ca acesta să finanţeze transportul la Bucureşti a membrilor filialei PSD Bacău, într-o acţiune electorală. Hăhăianu a aranjat ca firma Energomontaj SA, care derula contracte comerciale cu Transelectrica, să suporte toate cheltuielie, care s-au ridicat la 10.000 de lei.
Judecătorii CCR, arestaţi doar cu avizul Senatului
Judecătorii CCR pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea autorităţilor, dar nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată decât cu avizul Parlamentului sau a Preşedintelui ţării.
“Judecătorii Curţii nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului Permanent al Camerei care i-a numit sau a Preşedintelui României, după caz. Preşedintele Curţii Constituţionale este egal în grad cu preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar ceilalţi judecători cu vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată în Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale.
De asemenea, potrivit Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, competenţă de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. “De la dată trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia să. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează”, se mai menţionează în actul normativ.
Potrivit statutului CCR, funcţia de judecător al Curţii este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior. Totodată, judecătorilor le este interzis să facă parte din partide politice.
Averea şi interesele judecătorului Toni Greblă
Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, Toni Greblă deţine mai multe proprietăţi. El este proprietarul unui teren intravilan de 700 de metri pătraţi, al unei case de 180 de metri pătraţi şi al unei garsoniere de 24 de metri pătraţi, toate amplasate în Târgu Jiu. Într-un depozit bancar deschis la CEC, soţii Greblă au depus 70.000 de lei. Toni Greblă mai are pe numele său două autoturisme: un Peugeot, din 2003 şi un Hyundai ix35, fabricat în 2010, ambele cumpărate.
Potrivit declaraţiei de avere, veniturile judecătorului CCR din ultimul an fiscal includ indemnizaţia de senator, pentru perioada ianuarie-decembrie 2013, în valoare de 69.518 lei. Ca judecător al Curţii Constituţionale, acesta a încasat, în decembrie 2013, suma de 5.752 de lei.
Mihaela Greblă, soţia judecătorului CC, a încasat onorariul de la cabinetul său de avocatură, de 47.800 lei, în ultimul an fiscal. Aceasta are şi pensie de 28.800 lei.
În ceea ce priveşte declaraţia de interese, Toni Greblă a trecut “Cabinet individual de avocatură, activitate suspendată în 2000” şi calitatea de membru al AJVPS Gorj, funcţie neretribuită.
Judecătorul CCR nu pomeneşte nimic de ferma de struţi de la Teleşti. Deşi a negat că ar deţine o asemenea proprietate, el a fost contrazis de primarul localităţii Teleşti, Romulus Bîldea.
“Domnul senator Greblă aduce beneficii comunei prin ferma de struţi. El a asigurat, de altfel, şi câteva locuri de muncă în comună. (..) Crescătoria de struţi este pe un teren care aparţine de Teleşti şi se află pe drumul spre Brădiceni”, declara primarul comunei Teleşti în 2011.
Cine este Ion Bîrcină
Omul de afaceri Ion Bîrcină, de etnie romă, este finul judecătorului Toni Greblă. El este unul dintre cei mai bogaţi gorjeni, afacerile sale fiind în domenii precum energie, fier vechi, dar şi în aviaţie. Bîrcină deţine, printre altele, Aviaţia Utilitară Petroşani şi Staţia de Spălare Vagoane Marfă de Uz General. Acesta mai deţine şi Motelului Drăgoieni, pe care l-a achiziţionat printr-o tranzacţie suspectă de la OJT.
Ion Bîrcină şi actualul judecător CCR s-au înrudit în 2010, când soţii Greblă s-au numărat printre cele 11 perechi de naşi ai fiicei omului de afaceri.
Pe cât de bogat este finul lui Toni Greblă, pe atât este de controversat. În 2012, Ion Bîrcină a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru mărturie mincinoasă, într-un dosar care viza un bărbat din Gorj condamnat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
Condamnat la patru ani de închisoare
Tot în 2012, Ion Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că, în perioada 2010-2011, alături de trei parteneri de afaceri - Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Badea, ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului parlamentar UDMR Gergely Olosz, preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în acea perioadă. Banii ar fi fost daţi pentru ca lui Bîrcină să-i fie atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia. Avocata sa din acest proces a fost Mihaela Greblă, soţia senatorului PSD.
În iunie 2013, Ion Bîrcină a fost condamnat de judecătorii Tribunalului Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare.
În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel. Următorul termen în acest proces este stabilit pentru 13 februarie 2015.
Se încarcă comentariile...
