INFOGRAFIE Starea Apărării Naţionale: topul celor mai puternice armate din lume. De ce a căzut România cinci poziţii într-un singur an

Pe măsură ce întreaga lume din jurul nostru s-a înrolat într-o nouă cursă a înarmării, fondurile insuficiente şi stocurile existente - dar învhechite - ale armatei române au însemnat căderea constantă a acesteia în topurile care măsoară puterea militară a naţiunilor. În 2015, cel mai citat astfel de clasament plasează România pe locul al 56-lea din 126. Armata română este, astfel, cu cinci poziţii mai jos decât în 2014.

Barack Obama îşi propusese drept proiect-fanion al celui de-al doilea mandat la Casa Alba dezarmarea nucleară. Într-un discurs istoric rostit în 2013 în faţa Porţii Brandenburg, simbol al Războiului Rece, „preşedintele lumii libere” a vorbit despre cum vrea să lase moştenire în urma sa o lume fără arma nucleară. Realitatea nu numai că a făcut imposibil acest deziderat ambiţios, ci ultimii doi au marcat punctul zero al unei noi curse a înarmării, inclusiv nucleară.

Marile puteri militare au continuat să investească, în special în tehnică hibridă şi cyber defence, în timp ce România se bazează în continuare pe stocurile suficiente, dar învechite, rămase după restructurarea armatei de la 400.000 de cadre, la începutul anilor `90, la 80.000, câte numără în prezent. 

„Adevărul” lansează astăzi o serie de materiale prin care-şi propune să radiografieze forţele armate şi industria apărării din România. Astăzi, cu ajutorul unei infografii dinamice, arătăm care sunt cele mai puternice armate din lume şi de unde vine forţa acestora. Clasamentul citat, realizat de Global Firepower, ţine cont de o serie de factori care depăşesc sfera echipamentelor şi tehnicii militare. Pe scurt, pentru că puterea unei armate nu este dictată doar de numărul de tancuri şi lansatoare de rachete. O armată este puternică şi pentru că are trupe bine instruite, pentru că are resurse naturale pe care se poate baza în eventualitatea izbucnirii unui conflict, pentru că are la dispoziţie infrastructura necesară unei mobilizări rapide. 

Click pe imagine pentru a accesa infografia

Pe măsură ce bugetele militare au crescut în ultimii ani, şi topul celor mai puternice armate din lume s-a schimbat. Supremaţia rămâne a Statelor Unite ale Americii, urmate de Rusia şi China. 

Însă 2015 a adus şi o schimbare în ceea ce priveşte tiparele investiţiilor militare, mai exact un avans puternic al Estului. Pornind cu Rusia şi continuând cu ţările baltice şi Polonia, flancul estic a înregistrat investiţii majore anul acesta. Potrivit datelor compilate de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), fondurile alocate de Moscova strict pentru înarmare au crescut cu 50% în 2015. Similar, în Lituania fondurile pentru înarmare/înzestrare au fost cu jumătate mai mari anul acesta faţă de 2014, în timp ce în Polonia şi Letonia ele au crescut cu 20%, respectiv 15%. Ucraina a mărit şi ea cu 20% sumele alocate înarmării. În România, 

Dinamica a fost cauzată, evident, de criza din estul Ucrainei. „Criza ucraineană a alterat fundamental mediul de securitate din Europa”, a subliniat Sam Perlo-Freeman, şeful de proiect privind cheltuielile cu înarmarea din cadrul SIPRI. 

Analiza SIPRI evidenţiază însă că statele care înregistrează acum cele mai mari creşteri în ceea ce priveşte fondurile pentru înarmare sunt tocmai cele care, în ultimii ani, au ignorat această latură. În cazurile Rusiei şi Ucrainei, planurile de cheltuieli depind în mare măsură de evoluţia economiei. 

Deficitul de investiţii în înarmare nu este însă o problemă care se limitează la Europa de Est. De fapt, doar cinci dintre cei 28 de membri NATO întrunesc ţintele de buget pentru Apărare - SUA, Marea Britanie, Turcia, Polonia, Norvegia, Luxemburg şi Franţa. 

Citiţi mâine în „Adevărul” unde s-au dus banii Armatei în ultimii 25 de ani.