Horodniceanu, nemulţumit de modificarea competenţelor DIICOT: „Nu a fost dorinţa noastră. Am avut tot timpul opoziţie de la Ministerul de Interne”

Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, şi-a exprimat joi nemulţumirea cu privire la modificarea unor competenţe ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aşa cum prevede o ordonanţă de urgenţă adoptată recent de Guvern.

„Într-un grup de lucru am făcut o analiză pe necesităţi în ceea ce priveşte activitatea anterioară a DIICOT. Am identificat o serie de instrumente care erau necesare şi care urmau să fie baza unei strategii viitoare a dezvoltării DIICOT. Acestea au fost puse într-un proiect de lege, pe care l-am prezentat Ministerului Justiţiei încă din 2015 şi care a fost postat pe site-ul ministerului în luna aprilie 2016. Pe 16 noiembrie 2016, a fost emisă ordonanţa de urgenţă a Guvernului", a spus Horodniceanu, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

El a arătat că această ordonanţă este un pas bun în dezvoltarea DIICOT, însă nu toate instrumentele identificate în proiectul iniţial se găsesc şi în OUG. Mai mult, Horodniceanu a menţionat că DIICOT a avut „tot timpul” o opoziţie din partea Ministerului de Interne, în legătură cu preluare poliţiştilor de la Judiciar.
„Din păcate, nu toate celelalte ministere au înţeles necesitatea modificărilor legislative. Am avut tot timpul o opoziţie de la mai multe ministere, în special de la Ministerul de Interne. (...) În proiectul iniţial, se stipula preluarea de către DIICOT a 290 de poliţişti, care urmau să se constituie în unităţi de support”, a precizat Horodniceanu.

Întrebat dacă îl nemulţumeşte ceva la această ordonanţă, Horodniceanu a răspuns: „Sigur că da. Sunt vizibile. Uitaţi-vă la proiectul depus pe site-ul MJ în aprilie 2016 şi la ce a ieşit ieri. Unităţile de suport care erau prevăzute în proiectul iniţial şi pe care noi le-am dorit, iar ministrul Justiţiei le-a susţinut nu au putut fi adăugate în acest moment capacităţii DIICOT din mai multe motive”.

Deşi spune că această modificare a legii de funcţionare şi organizare a DIICOT era necesară şi trebuia să fie operată de mai mulţi ani, el este de părere că, în viitor, instituţia îşi va recupera o parte din instrumentele pe care, la un anumit moment, le-a avut.

"Dosarele de evaziune fiscală rămân în lucru”

Într-o declaraţie de presă susţinută joi, la sediul DIICOT, procurorul şef Daniel Horodniceanu a spus că dosarele aflate în lucru vor rămâne, urmând ca de acum încolo instituţia să nu mai preia astfel de anchete, subliniind totodată că aceasta nu a fost voinţa conducerii, arată Mediafax.

„DIICOT va fi organizat precum Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi DNA, pe secţii şi servicii.(...) Există norme tranzitorii, dosarele rămân în lucru. Niciun dosar aflat în lucru în acest moment la DIICOT nu va fi declinat. (...) Asta nu a fost voinţa DIICOT-ului, de modificare a competenţei, s-a considerat că e mai important şi mai util ca toate cauzele de acest fel să fie într-un singur loc, adică la parchetele regulare. Vom vedea, vom face o analiză în perioada următoare. Noi am făcut deja o analiză pe dosarele pe care le avem în lucru, iar peste un an vom vedea cum este gestionat acest fenomen la nivel naţional (...) În acest moment, la DIICOT sunt în jur de 350 de dosare de evaziune fiscală, dintre care 74 cu prejudicii mai mari de 3 milioane de lei. DIICOT-ul nu va mai lucra dosare de evaziune fiscală, cel puţin o perioadă. Asta nu a fost dorinţa conducerii de la DIICOT”, a declarat şeful DIICOT.

Ce a decis Guvernul

Guvernul a aprobat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care DIICOT va fi organizată după noi reguli şi i se modifică unele din competenţe, astfel încât va cerceta mai multe infracţiuni conexe terorismului, dar nu se va mai ocupa de fapte care se întorc în competenţa Parchetului instanţei supreme, printre ele aflându-se şi evaziunea fiscală, potrivit News.

Reorganizarea DIICOT prin OUG este motivată prin înmulţirea numărului de infracţiuni asociate terorismului, criminalităţii organizate sau a celei informatice.
”Conform raportului de activitate pe 2015 al DIICOT, numărul de 22.025 de cauze de soluţionat reprezintă o creştere cu 22,26% (o medie de circa 118 dosare/procuror), fiind soluţionate 11.702 cauze, în creştere cu 28,27% faţă de 2014. Privind numărul de 17.291 de persoane cercetate (în creştere cu 13% faţă de 2014), au fost întocmite 1.156 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei (3.892 inculpaţi/1.506 arestaţi), reprezentând o creştere de 6,74% faţă de 2014, respectiv o creştere de 12,42% în ceea ce priveşte numărul inculpaţilor trimişi în judecată”, precizează Guvernul.

O nouă infracţiune

În privinţa combaterii terorismului, noi fapte sunt socotite infracţiuni. ”Deplasarea unei persoane, de pe teritoriul statului al cărui cetăţean este sau de pe teritoriul căruia îşi are domiciliul sau reşedinţa, spre sau pe teritoriul unui alt stat decât cel al cărui cetăţean sau rezident este, în scopul comiterii, planificării ori pregătirii actelor de terorism sau participării la acestea, ori pentru oferirea sau primirea de instruire sau pregătire pentru comiterea unui act de terorism ori pentru susţinerea, în orice mod, a unei entităţi teroriste se va sancţiona cu închisoarea de la 5 la 12 ani, iar tentativa infracţiunii se pedepseşte”, prevede textul Ordonanţei.
Incriminarea acestor fapte reprezintă transpunerea în legislaţia românească a Convenţiei Consiliului Europei pentru combaterea terorismului.

De asemenea, Guvernul a decis că procurorul şef conduce DIICOT ajutat de doi procurori şefi adjuncţi şi de doi consilieri. Procurorului şef al DIICOT îi sunt conferite prerogative în organizarea internă a Direcţiei, recrutarea personalului, evaluarea, numirea sau revocarea procurorilor în/din cadrul Direcţiei, pentru a fi consolidată capacitatea funcţională a acestei instituţii, ca structură specializată, raportată la particularităţile anchetelor pe care le desfăşoară. El exercită control direct asupra procurorilor din subordine, prin evaluare anuală, dar şi prin numire sau revocare a acestora, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În al treilea rând, a fost suplimentată schema de personal cu 17 funcţii de specialişti pentru prelucrarea de date, indicii şi informaţii pentru instrumentarea dosarelor de spălare de bani.

Declaraţia Ralucăi Prună

Ministrul de Justiţie, Raluca Prună a anunţat că a fost modificată şi zona competenţelor materiale ale DIICOT.
„Am eliminat competenţa DIICOT în urmărirea anumitor infracţiuni, bancruta simplă, accesul ilegal la un sistem informatic, cerşetoria, exploatarea cerşetoriei şi, cel mai important, evaziunea fiscală. Am făcut acest lucru pentru că evaziunea fiscală este o chestiune de interes naţional, strategic, iar împărţirea competenţelor între parchetele obişnuite şi o instituţie specializată cum este DIICOT nu aduce întotdeauna cele mai bune rezultate. Ne-am gândit că este bine ca evaziunea fiscală să fie în competenţa unui singur tip de parchete, altele decât cele specializate astfel încât să putem vedea într-un termen scurt rezultate mai bune în ceea ce priveşte combaterea acestui fenomen”, a declarat Raluca Prună.