EXCLUSIV Nicholas Taubman, fost ambasador SUA în România: „Aveţi resurse de petrol şi gaze mai mari decât ceea aţi extras în ultima sută de ani”

EXCLUSIV Nicholas Taubman, fost ambasador SUA în România: „Aveţi resurse de petrol şi gaze mai mari decât ceea aţi extras în ultima sută de ani”

Compania americană ExxonMobil a descoperit în România resurse uriaşe de ţiţei şi gaze, a declarat Nicholas Taubman, fost ambasador al Statelor Unite ale Americii la Bucureşti în perioada 2005-2008.

România are resurse majore de ţiţei şi gaze, iar asta în câmpuri despre care se credea că sunt epuizate, arată diplomatul american Nicholas Taubman, prezent la Bucureşti pentru a participa la cea de-a treia ediţie Bucharest Forum, organizată de Institutul Aspen România. 
 
Taubman explică şi de ce criza din estul Ucrainei nu se va transforma într-un conflict îngheţat, dar vorbeşte şi despre imposibilitatea Moldovei de a intra în UE în actuala situaţie a Transnistriei. 
 
Domnule ambasador, vorbeaţi mai devreme despre potenţialul uriaş al României în sectorul gazelor naturale şi despre recentele descoperiri ale Exxon aici. 
 
Moştenirea României pentru următorii 100 de ani se află sub picioarele voastre. Spre exemplu, câmpurile gazeifere din Ploieşti, despre care se credea că au fost epuizate din cauza exploatării lor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au încă mai mult ţiţei şi gaze decât volumul total pe care l-aţi extras în ultima sută de ani. Apoi, un alt exemplu bun este că sub platforma continentală a României din Marea Neagră se găsesc aproximativ - şi este o estimare precaută - 25.000 de miliarde de picioare cubice de gaze.
 
Sunt oportunităţi la dispoziţia României, nimeni nu v-o poate lua, este responsabilitatea ţării să urmărească faptul administrarea acestor resurse şi exploatarea lor corectă din punct de vedere al mediului înconjurător. Ea poate rămâne în mediul privat, însă trebuie să vă asiguraţi că guvernul are putere de supraveghere. Capitaliştii uită uneori să facă lucrul bun, în interesul de a-şi maximiza profitul. Supravegherea din partea Guvernului este foarte importantă. 
 
Ce trebuie să facem pe termen scurt pentru a nu rata această oportunitate? 
 
Trebuie să vorbiţi cu guvernul vostru, să-şi asume conducerea în această privinţă, să ia iniţiativa, să urmărească finalizarea proiectelor şi să consolideze lor, să prezinte un plan şi un orar din care să reiasă care companie se va ocupa de fiecare segment şi să se asigure că aceste companii sunt încurajate. Să vă asiguraţi că faceţi tot ceea ce se poate legal pentru a le uşura munca, nu faceţi reglementările atât de dificile încât să-şi dorească să plece acasă şi să uite de voi. Asta este ceea ce poate face Guvernul. 
 
Din punct de vedere al banilor, companiile petroliere, companiile energetice au destui bani şi se pot ocupa singure de investiţii. Dar au nevoie de sprijin aici din multe puncte de vedere. Au nevoie ca specialiştii să iasă în faţă din şcolile şi din universităţile române şi să facă parte din aceste proiecte. Au nevoie de o primire bună, să simtă că sunt dorite şi că este nevoie de ele. Atât şi vă veţi înţelege bine cu ele. 
 
 
Evident, companiile americane au fost mereu interesate de resursele energetice ale României. Putem fi puţin cinici şi să spunem că avem de câştigat din cauza crizei din Ucraina şi a ameninţărilor Gazprom de a sista aprovizionarea cu gaze a Europei?
 
Nu ştiu ce vreţi să spuneţi prin „a avea de câştigat”. Sunt două lucruri diferite. Ceea ce se întâmplă cu Ucraina este un foarte bun motiv pe care l-am invocat atunci când am vorbit despre nevoia de a avea o armată puternică, una modernă şi eficientă. Dar nu puteţi avea asta fără o economie puternică, iar asupra acestui aspect trebuie să vă concentraţi acum. 
 
Dar credeţi că acest risc al sistării alimentării cu gaze face ca România să fie mai importantă pentru companiile energetice străine?
 
Am auzit zvonuri că guvernul american le-a transmis companiilor petroliere să nu mai acorde atâta atenţie popoarelor care iau ţările altor popoare. Asta am auzit. 
 
Citim multe titluri cu privire la „războiul secret” al Rusiei împotriva gazelor de şist. În România există o mişcare puternică împotriva fracturării hidraulice. Din experienţa dumneavoastră în România, există orice legătură între mişcarea din România şi Rusia?
 
Nu am nicio dovadă cu privire la asta. Dacă există, eu nu ştiu de ele. 
 
Anders Fogh Rassmusen, fostul secretar-general al NATO, a spus că există dovezi în acest sens. 
 
Nu ştiu, nu am informaţii despre asta. Nu mai fac parte din guvernul american. 
 
Planurile României de a-şi consolida relaţiile cu statul chinez, care are o legătură strânsă cu Rusia, ar putea afecta relaţiile României cu UE şi SUA?
 
Nu cred. China este interesată de o relaţie foarte bună cu România în egală măsură în care România este interesată de China. Până când nu spun sau fac ceva contrar, aş spune să credeţi că sunt aici şi fac ceea ce fac aici pentru că sunt interesaţi de o relaţie bună cu această ţară. 
 
Dar vedeţi vreun pericol pentru pactul comercial pe care SUA şi UE îl negociază, având în vedere planul privind transformarea României într-o poartă pentru bunurile chineze?
 
Nu ştiu, UE trebuie să decidă asta, iar eu niciodată nu ştiu ce-o să facă. 
 
Cum credeţi că se va schimba România în următorii cinci ani?
 
Cred că următorii cinci ani vor fi unii în care veţi începe să profitaţi de ceea ce aveţi, doar că nu se întâmplă peste noapte. Nu cred că politicienii vor lăsa această oportunitate să se piardă. Atunci când alegătorii şi cetăţenii vor înţelege despre ce este vorba, iar chestiunea are nevoie de multă educare, vor fi alături de companiile şi guvernanţii care vor să transforme România într-o putere energetică. 
 
Acesta este principalul nostru avantaj, sectorul energetic. 
 
Este un punct de plecare. Aveţi 21 de milioane de oameni aici, sunt educaţi, vor să muncească, au nevoie de locuri bune de muncă şi vor munci din greu pentru ele. Aveţi o armată bună, astfel încât vă puteţi asigura că nu vine nimeni să vă ia aceşti oameni. 
 
 
Nu este aşa. Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic spune clar că atacarea unui membru reprezintă atacarea tuturor membrilor. Dacă România ar fi atacată, SUA ar apăra-o. 
 
Ce se va întâmpla în conflictul din estul Ucrainei? Va deveni unul îngheţat?
 
Nu cred că va fi unul îngheţat. Cred că Rusia vrea tot restul României. Mă scuzaţi, al Ucrainei. Şi asta e în capul meu. Putin a menţionat recent România, dar nu va isca o bătălie care ar declanşa al treilea război mondial. Nu cred că va ataca România. Aş putea să mă înşel foarte tare, dar nu cred. 
 
Cum vedeţi o posibilă reunificare a României cu Moldova?
 
Cred că ar fi foarte greu să faceţi asta. Acum zece ani, aţi fi putut s-o faceţi. Acum saşe sau şapte ani, preşedintele Băsescu a spus că oricine din Moldova care vrea să vină în România poate să-şi ia paşaportul. O grămadă de oameni au făcut-o, mulţi tineri au venit la facultăţi româneşti. Erau cinci milioane de oameni în Moldova când eram eu aici, acum sunt mult mai puţini. Şi au rămas cei care nu pot pleca, aceia care au familiile acolo şi care sunt bătrâni. 
 
Pentru Transnistria vedeţi o soluţie?
 
Nu una care să vină de aici. Ea aparţine ruşilor. Ştiu că există un guvern acolo, ştiu că a fost luată de un om care se numeşte Romanov, dintre toate numele ruse. 
 
Poate Moldova să devină membră UE în actuala situaţie, cu criza separatistă din Transnistria? 
 
UE vă va spune că nu se poate face chiar acum, că nu există fonduri, că... Planul „B”, care ar trebui elaborat, este să ceară o uniune vamală şi să ridice taxele pentru produse precum vinurile, pe care vor să le vândă în UE. Însă nici asta nu cred că se va întâmpla acum. 
 
Ce găsiţi schimbat la România de când aţi plecat?
 
Ţara o duce mai bine, oamenii sunt mai optimişti. Aţi trecut printr-o recesiune grea, încă aveţi o imensă economie neagră. Aproximativ 20% din întreaga voastră economie este neagră. 
 
Văd companiile americane corupţia drept o problemă majoră pentru investiţiile în România? Avem chiar acum un scandal legat de Microsoft şi nouă miniştri români. 
 
Este o problemă majoră pentru veniturile statului, voi nu colectaţi taxe pentru acest segment. 
 
Dar nu sunt companiile americane descurajate de corupţie?
 
Nu, nu de corupţie. Companiile americane iubesc să vină aici. Veneau mai multe decât puteam primi la Ambasadă, spunându-mi că vor să facă afaceri aici. 
 
Vedeţi o consolidare a prezenţei militare a SUA în România? 
 
Aveţi deja scuturile de rachete defensive, însă nu cred că Moscova crede că sunt defensive, dar sunt. 
 
Dar mobilizarea unor rachete defensive de tip Patriot, aşa cum sunt în Polonia şi Turcia?
 
Nu ştiu. Nu mai sunt în Departamentul Apărării de cinci ani. 

 

citeste totul despre: