EXCLUSIV Casa Coandă a reintrat în patrimoniul Academiei Române

EXCLUSIV Casa Coandă a reintrat în patrimoniul
Academiei Române

Casa Coandă a reintrat în patrimoniul Academiei Române FOTO Adevărul

Cercetat penal pentru înstrăinarea frauduloasă a Casei Coandă, secretarul general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, a readus în patrimoniul instituţiei monumentul istoric. În acest fel, Otiman poate scăpa doar cu o amendă penală pentru faptele de care este acuzat.

Ancheta ofiţerilor Serviciului de Investigarea Fraudelor (SIF) al Poliţiei Sectorului 1 a făcut “minuni”. Pentru a-şi uşura situaţia judiciară, Ioan Păun Otiman a convins-o pe Vivien Marina Slivinschi, adică cea căreia îi vânduse drepturilor asupra imobilului de patrimoniu, să accepte anularea contractului de vânzare-cumpărare.

În acest fel, Ioan Păun Otiman a împuşcat doi iepuri deoadată: pe de o parte, procurorii au constatat recuperarea prejudiciului, iar pe de altă parte, s-a stins şi litigiul cu Direcţia pentru Cultura şi Patrimoniul Naţional a Municipiului Bucureşti, de la Tribunalul Bucureşti, pentru „constatare nulitate act de vânzare-cumpărare”, în care Academia Română şi Vivien Marina Slivinschi au avut calitatea de pârâţi.

Secretarul general al Academiei nu recunoaşte însă că acestea au fost motivele reale pentru care a readus Casa Coandă în patrimoniul instituţiei. „Am reziliat contractul de vânzare-cumpărare a Casei Coandă. Nu are importanţă de ce, rezultatul contează. Am vrut să reîntregim patrimoniul Academiei Române”, a declarat pentru “Adevărul” Ioan Păun Otiman.

Proprietar cu acte-n regulă

În septembrie 2013, Poliţia Sectorului 1a început urmărirea penală împotriva lui Ioan Păun Otiman pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijenţă în serviciu şi fals intelectual. Anchetatorii, care fuseseră sesizaţi de Curtea de Conturi, îi impută academicianului un prejudiciu de 330.000 de euro creat statului prin cesionarea frauduloasă a drepturilor asupra Casei Coandă, monument istoric de o inestimabilă valoare.
La doar o lună de la deschiderea dosarului penal, în octombrie 2013, Ioan Păun Otiman a convins-o pe Marina Slivinschi să renunţe la imobil. Contractul de vânzare-cumpărare a fost reziliat la acelaşi notar public, din Bucureşti, unde fusese încheiat şi actul de cesiune a drepturilor asupra clădirii de patrimoniu, în 2008.

Formalităţile au fost făcute în mare grabă, tot în octombrie fiind operate modificările în Cartea Funciară. Potrivit încheierii nr. 66778/21.10.2013 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti, s-a intabulat dreptul de proprietate (repunere în situaţia anterioară) al Academiei Române asupra imobilului în suprafaţă de 232,89 metri pătraţi.

Ministerul Culturii i-a dat în judecată pe academicieni

Nu doar poliţia a făcut demersuri în legătură cu Casa Coandă. În urma sesizării făcute tot de Curtea de Conturi, la 1 iunie 2012, Ministerul Culturii, prin Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional al Municipiului Bucureşti a cerut la Judecătoria Sectorului 1 anularea contractului de vânzare-cumpărare pentru etajul casei familiei Coandă.

Pârâţii în această cauză sunt Academia Română şi Marina Vivien Slivinschi.
Instanţa Judecătoriei Sectorului 1 a admis, în 6 februarie 2013, o excepţie ridicată în cauză privind necompetenţa materială şi a dispus declinarea cauzei la Tribunalul Bucureşti.

Supărată pe Academie

Marina Slivinschi susţine că ea a fost cea păgubită în afacerea cu Academia Română. Un reprezentant al acesteia, care a refuzat să-şi decline identitatea, a susţinut că academicienii i-au tras pe sfoară.
“Academia a virat banii care erau de dat, dar Marina Slivinschi s-a ales din toată tărăşenia asta cu o pagubă de peste 60.000 de euro, din diferenţa de curs valutar. Academia a considerat normal să-i vireze suma în lei, deşi negocierile au fost exprimate în euro, iar Curtea de Conturi a estimat tot în euro. Marina Slivinschi vrea să uite că Academia există”, a declarat bărbatul pentru “Adevărul”.

Acesta s-a arătat chiar îngrijorat de soarta clădirii de patrimoniu. “Contractul de vânzare-cumpărare a fost anulat pe cale amiabilă. Semnificativ este că au trecut trei luni de atunci şi nu se întâmplă nimic. Academia a vândut nişte hârtii şi s-a ales acum cu o casă, iar Ministerul Culturii nu are bani nici să plătească utilităţile la imobil. Au mâncat rahat că vor să facă muzeu. Să facă! Cine-i ţine acum?!?”, a mai spus bărbatul.

Tun imobiliar

„Adevărul” a dezvăluit cum Academia Română a vândut ilegal unor afacerişti imobiliari o parte din casa lui Henri Coandă, donată statului român de urmaşii marelui savant. Afacerea a fost pusă la cale în 2008, când palatul Coandă se afla în administrarea RAAPPS. La 17 ianuarie 2008, secretarul general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, l-a mandatat pe George Jipa să recupereze de la RAAPPS, în numele Academiei, etajul casei Coandă. În aceeaşi zi şi tot la acelaşi notar, a mai semnat o procură pentru Jipa, pe care-l împuternicea ca, odată recuperat imobilul, să vândă drepturile asupra acestuia, contra sumei de 350.000 de euro, Marinei Vivien Slivinschi.

Ilegalităţile, constatate de Curtea de Conturi

Un control al Curţii de Conturi a stabilit că înstrăinarea imobilului s-a făcut ilegal.
Tranzacţia imobiliară a încălcat Legea patrimoniului naţional, vânzarea făcându-se fără avizul Ministerului Culturii. „Vânzarea s-a făcut fără exercitarea dreptului de preempţiune al statului român, prin Ministerul Culturii, printr-o declaraţie falsă a vânzătorului Academia Română, şi anume că imobilul nu face parte din patrimoniul cultural naţional”, se menţionează în raportul Curţii de Conturi.

Ioan Păun Otiman poate scăpa doar cu amendă

Codul Penal, chiar şi după ultima actualizare, prevede reduceri semnificative ale pedepselor pentru anumite infracţiuni, dacă cel cercetat recuperează prejudiciul. Aşa cum este cazul faptelor pentru care este anchetat secretarul general al Academiei Române.

Avocatul Gheorghiţă Mateuţ susţine că aceasta este o practică frecventă a inculpaţilor. “Se practică, nu este un element de noutate, în special în materie de evaziune fiscală. În mod cert, inculpaţii au tot interesul să plătească, să recupereze prejudiciul, pentru că beneficiază de reduceri semnificative ale pedepselor. La un anumit cuantum poate beneficia chiar de nepedepsire. Este vorba de recuperarea a cel puţin 100.000 de euro, iar inculpatul poate scăpa doar cu amendă”, a declarat pentru “Adevărul” Gheorghiţă Mateuţ. 

 


Citiţi şi:

Vânzarea Casei Coandă: o mare hoţie la Academie

 

citeste totul despre: