Epopeea juridică a satului retrocedat ilegal unui escroc şi recâştigat de ţăranii din Nadăş la Curtea Supremă

Epopeea juridică a satului retrocedat ilegal unui escroc şi recâştigat de ţăranii din Nadăş la Curtea Supremă

Nadăş-2017 Foto: Adevarul

Ţăranii care trăiesc din moşi-strămoşi în satul arădean Nadăş au fost la un pas de a fi evacuaţi din localitate în baza unui certificat de moştenitor falsificat în 2003 de un notar, certificat care a stat la baza retrocedării satului. După aproape 14 ani, Curtea Supremă a făcut dreptate şi a desfiinţat actul notarial şi i-a repus în drepturi pe localnici.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Supremă a stabilit definitiv luna trecută că un certificat de moştenitor în baza căruia familia Colţeu a primit aproape tot extravilanul satului Nadăş, comuna Tauţ, judeţul Arad, respectiv 8.743 de hectare de păduri şi terenuri, a fost falsificat şi l-a desfiinţat. Sătenii din Nadăş s-au luptat mai bine de zece ani în instanţe pentru a dovedi că familia Colţeu nu este moştenitoarea de drept a proprietăţilor din zonă.

Practic, veştile bune pentru aceştia au început să vină abia în februarie 2016, atunci când procurorii DNA au cerut instanţei de judecată desfiinţarea Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/31 ianuarie 2003 eliberat de notarul Adrian Vlai. Motivul: actul notarial ar fi fost falsificat, iar faptele de fals intelectual erau prescrise. Aşa că notarul nu mai putea răpunde penal pentru această infracţiune. Procurorii au ajuns la concluzia aceasta după doi ani de anchete. Ancheta a demarat în ianuarie 2014, după ce mai mulţi ţărani din Nadăş au făcut plângere la DNA că sunt ameninţaţi de soţii Viorica şi Mihai Alexandru Colţeu cu evacuarea din sat. Mai exact, cele 800 de familii din sat ar fi urmat să plătească chirie familiei împroprietărite fraudulos, atât pentru grădinile folosite, cât şi pentru terenurile pe care îşi aveau ridicate casele. Dacă nu, erau libere să părăsească satul.

Ei susţineau că familia Colţeu a dobândit ilegal şi ulterior au întabulat dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 8.743 hectare teren împreună cu clădirile şi alte construcţii existente pe acestea, aflate pe raza localităţii satului lor în numele defunctei Ecaterina Mairovitz. Ţăranii s-au plâns şi de mai multe aspecte legate de modul de exploatare şi valorificare a pădurii şi obţinerea de subvenţii de la APIA. Dosarul constituit viza acuzaţii de abuz în serviciu, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi fals în declaraţii.

Ilegalităţile

Concret, prin Certificatul nr. 5/31 ianuarie 2003, notarul Adrian Vlai a stabilit că Ecaterina Mairovitz (1911-2004), născută Szerenyi, este desemnată moştenitoare legală în cota de 1/1 părţi din masa succesorală aparţinând defunctei Elena Grosz, născută Weisz, decedată în Israel în data de 21 iulie 1955. Averea:  6 apartamente în oraşul Arad şi terenurile şi imobilele din Nadăş. Dar, din verificările făcute de procurorii DNA la Arhivele Naţionale la Serviciul de stare civilă din Primăria Arad a rezultat că Elena Grosz nu avea nicio bază pentru a cere retrocedarea. Ea mai avea încă şapte fraţi şi surori, iar Ecaterina Mairovitz, încă un frate. În plus, Elena Grosz ar fi lăsat şi un testament, în favoarea Ecaterinei Mairovitz, dar şi a altor persoane, document care ar fi fost ignorat.

Notarul Adrian Vlai a ataşat dosarului de succesiune şi „două declaraţii de notorietate”, date de doi vecini şi foşti colegi de muncă ai familiei Colţeu, Tiberiu Hotăran şi Stelian Crişan (în prezent decedat). Aceştia ar fi dat declaraţii în faţa notarului, în 2003, şi au dat detalii legate de relaţiile de rudenie ale Elenei Grosz şi despre moştenitorii acesteia.  Când a fost audiat la DNA, Tiberiu Hotăran a spus în mărturia sa de martor că nu a ştiut ce a semnat şi declarat, dar că a făcut asta la rugămintea fostului său coleg şi vecin Mihai Alexandru Colţeu. De fapt, el nu o ştia pe Elena Grosz, care se născuse în Ungaria, trăise o perioadă în România, apoi emigrase în Israel. În schimb, o cunoştea doar pe Ecaterina Mairovitz şi ştia că apartamentul în care locuia aceasta urma să fie moştenit de familia Colţeu.

„În ceea ce priveşte aspectele consemnate în fals în declaraţiile numiţilor Hotăran Tiberiu şi Crişan Stelian, autentificate de notarul public Vlai Adrian, rezultă că întocmirea acestor înscrisuri a fost premeditată de către notarul public Vlai Adrian pentru justificarea întocmirii încheierilor din dosarele succesorale menţionate şi a certificatului de calitate de moştenitor la data de 31 ianuarie 2003, pentru ca soţii Colţeu Mihai Alexandru şi Colţeu Viorica să poată dobândi fără drept prin intermediul lui Mairovitz Ecaterina bunuri după Grosz Elena, ca urmare a folosirii acestui certificat, «obiectivul», fiind fosta moşie din localitatea Nadăş deţinută de Grosz Elena (pădure, teren arabil, livadă, curte)”, a fost concluzia procurorilor DNA.

Ţăranii pierdeau cu dreptatea în mână

Ecaterina Mairovitz îi desemnase ca moştenitori ai săi, încă din martie 2002, pe soţii Viorica şi Mihai Alexandru Colţeu. În noiembrie 2004, cu o lună înainte de decesul său, Ecaterina Mairovitz i-a desemnat pe cei doi soţi să moştenească şi toate drepturile de creanţă aflate pe numele său. În baza actului notarial eliberat de Adrian Vlai, instanţele au dat constant câştig de cauză familiei Colţeu. Sătenii şi autorităţile locale au contestat deciziile, dar au pierdut peste tot. După ce au fost sesizaţi şi au demarat cercetările, procurorii DNA au observat că infracţiunea de fals intelectual, în cazul lui Adrian Vali, s-a prescris pe 31 ianuarie 2008. În această situaţie ai au solicitat instanţei desfiinţarea certificatului de moştenitor.

Familia Colţeu a susţinut că actul notarial este valid, că nu ştiau de existenţa unui presupus testament sau de alte rude ale Elena Grosz sau ale Ecacterinei Mairovitz. „Actele autentice încheiate de notar se bucură de prezumţia de autenticitate şi validitate şi nu pot fi anulate ca urmare a declaraţiilor ulterioare ale martorilor că nu este adevărat ceea ce aceştia au declarat în faţa notarului public”, a fost una din apărările familiei Colţeu.

Tiberiu Hotăran a mai fost audiat şi de magistraţii Curţii de Apel Timişoara şi şi-a menţinut declaraţia de la DNA. „Hotăran Tiberiu a arătat că prezenţa sa la notar a fost de circa 30 de minute, timp în care a stat cu numiţii Crişan Stelian şi Colţeu Mihai, după care a semnat declaraţiile. În cauză se arată faptul că numitul Hotăran Tiberiu nici nu avea de unde să cunoască aspectele inserate în fals în cuprinsul declaraţiilor deoarece relatau fapte petrecute în perioada anilor 1862-1890 atât în România, cât şi în Ungaria, precum şi fapte din perioada anilor 1951-1955 în condiţiile în care acesta s-a născut la data de 14.09.1933 în jud. Arad”, arată Curtea de Apel Timişoara. Magistraţii din Timiş au desfiinţat, în decembrie 2016, în prima fază a procesului,  certificatul de moştenitor. Soluţia a fost confirmată de Curtea Supremă, pe 9 iunie 2017.

Ancheta continuă la DNA

Chiar dacă fapta de fals intelectual s-a prescris, procurorii DNA anchetează în continuare acest caz. Sunt vizaţi magistraţi şi notari, dar şi membri ai familiei Colţeu. Prejudiciul calculat de DNA privind retrocedarea celor 8.743 de hectare este estimat la 20.971.503 de euro, în dauna RNP Romsilva - Direcţia Silvică Arad şi comunei Tauţ (Arad).

Printre aceştia, magistratul Aurel Tripa, fost preşedinte al Judecătoriei Ineu (Arad). De asemenea, pentru a se ocoli plata taxei la Oficiul de Cadastru, au apelat la o decizie dată de Judecătoria Ineu. Prejudiciul prin neplata taxelor: 96.942 de lei. Procurorii DNA au observat că, imediat după retrocedare, SC „Ocolul Silvic Privat Nadăş” SRL, controlată de Viorica şi Mihai Alexandru Colţeu, a exploatat şi valorificat importante cantităţi de masă lemnoasă din pădurile aflate pe terenurile retrocedate fraudulos. ;

 

 

 

citeste totul despre: