Dragnea, despre solicitarea lui Cîmpeanu privind căminele studenţeşti: „Nu ştiu ce a avut în minte, ar trebui să fie mai ponderat în comunicarea publică”

Liderul interimar al PSD, Liviu Dragnea se declară „surprins" de solicitarea ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, privind evaluarea spaţiilor din cămine pentru eventuala primire a imigranţilor, spunând că acesta ar trebui să fie „mai ponderat” în comunicarea publică pentru a nu creşte îngrijorarea în rândul românilor.

„Eu nu ştiu ce a avut în minte domnul ministru al Educaţiei, dar eu cred că ar trebui să fie mai ponderat şi el, şi toţi miniştrii, şi această acţiune trebuie să fie sub o coordonare unitară", a spus Dragnea, într-un interviu acordat Europa FM.

Liderul PSD a precizat că nu a vorbit cu Sorin Cîmpeanu şi nici nu ştie dacă şi cu cine s-a consultat acesta, fiind „surprins" de acţiunea ministrului. Mai mult, Dragnea spune că în astfel de chestiuni doar CSAT poate dispune măsuri şi trebuie să aibă o strategie bine pusă la punct.

„Ministerul Educaţiei nu are niciun fel de competenţe şi atribuţii în gestionarea situaţiei imigranţilor şi nici în comunicarea publică pe această temă. Ministerul Educaţiei, ca orice altă instituţie a statului, trebuie să răspundă solicitărilor Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă. Acesta a fost cazul acum, când a transmis în sistem, către universităţi şi inspectorate şcolare o adresă privind posibile disponibilităţi de cazare”, a declarat Sorin Cîmpeanu pentru „Adevărul”.

Cîmpeanu a luat la numărat locurile de cămin

Reacţia liderului PSD vine la o zi după ce Ministerul Educaţiei a solicitat universităţilor şi inspectoratelor şcolare judeţene o raportare a eventualelor spaţii de cazare pe care ar putea să le pună la dispoziţia refugiaţilor ce ar ajunge în România, fără afectarea procesului de învăţământ.

„Ministerul Educaţiei răspunde la toate solicitările Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. (...) Ministerul Educaţiei poate acorda sprijin, de exemplu, pentru cazare şi consiliere psihologică”, au declarat pentru Mediafax reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei.

De asemenea, premierul Victor Ponta a declarat, marţi, la finalul şedinţei de coaliţie, că poziţia expimată de preşedintele Klaus Iohannis legată de primirea refugiaţilor în România este foarte „clară", respectiv statul român poate primi maximum 1.780 de imigranţi.

Universitatea Bucureşti şi Politehnica, deschise pentru refugiaţi

Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Universitatea din Bucureşti pot oferi cazare şi masă pentru 230 de refugiaţi, a mai declarat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Reprezentanţii studenţilor atrag însă atenţia că universităţile româneşti se confruntă cu un deficit de locuri de cazare pentru studenţi.

Contactat de „Adevărul”, rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a declarat că institutţia pe care o conduce poate să pună la dispoziţie 80 de locuri de cazare. „Locurile sunt în căminul din Măgurele, de la Facultatea de Fizică, unde s-au făcut reparaţii în această vară. Clădirea e într-o condiţie bună. În general, căminul acesta, fiind destul de departe de Bucureşti, nu este ocupat la capacitate maximă, fiindcă studenţii nu-l preferă. Capacitatea de ocupare nu depăşeşte 50%", a spus rectorul. El a mai menţionat că în ceea ce priveşte asigurarea strictului necesar, dacă nu vor primi bani de la Guvern, va propune în şedinţa Senatului universităţii să se folosească de fondurile universităţii pentru a asigura hrana refugiaţilor.

Şi rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti, Mihnea Costoiu, spune că universitatea ar putea pune la dispoziţie 50 de locuri într-un cămin care nu este dat n folosinţă  deoarece trebuie renivat mai întâi. „Este o discuţie de principiu în momentul de faţă, solicitarea a venit din partea Guvernului prin intermediul Ministerului Educaţiei şi noi am răspuns că putem pune la dispoziţie 50 de locuri. Acestea nu sunt într-un cămin din campusul studenţesc, este vorba de un cămin tot din zona Leu dar care nu este în funcţiune momentan, va trebui să-l renovăm. Având în vedere locaţia, nu amestecăm studenţii cu refugiaţii, studenţii au o viaţă a lor, un campus studenţesc al lor. În afară de cazare, le mai putem oferi refugiaţilor consiliere psihologică şi de carieră", a spus Costoiu pentru „Adevărul".

Braşovul nu vrea refugiaţi

Pe de altă parte, reprezentanţii învăţământului în judeţul Braşov au anunţat că nu pot oferi niciun loc refugiaţilor. „În judeţul nostru nu există în acest moment posibilitatea de a primi refugiaţi în şcoli sau de a le pregăti acestora masa. Dacă s-ar întâmpla acest lucru într-o clasă sau într-o sală de sport, activitatea instituţiei ar fi perturbată. E o situaţie specială, însă nu se poate compara cu o calamitate, un cutremur sau un război, spre exemplu“, a explicat Marius Vlăduţ, reprezentant al Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov.

În schimb, dacă vor fi solicitări Braşovul ar putea trimite psihologi de la Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională pentru a-i consilia pe refugiaţi.

Universitatea Transilvania nu a primit o solicitare scrisă în acest sens, dar nici în căminele studenţeşti nu sunt locuri. „Noi avem 4.000 de locuri în cămin şi în total 19.000 de studenţi, deci răspunsul cred că e evident. Noi avem reguli prin care ne cazăm studenţii“, a declarat Mihaela Gheorghe, prorectorul Universităţii Transilvania.

Studenţii, revoltaţi: „Nu ajung locurile nici pentru noi!”

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) atrage atenţia asupra deficitului de locuri de cazare cu care se confruntă universităţile din România, aproximativ 25% dintre studenţii care au nevoie de un loc de cazare neputând beneficia de acest drept şi consideră că ideea Guvernului de a solicita universităţilor să pună la dispoziţie locuri de cazare din căminele lor pentru refugiaţi este una pripită şi nefericită.

„Deşi înţelegem şi rezonăm problemele cu care se confruntă refugiaţii şi apreciem preocuparea autorităţilor pentru a-i sprijini, considerăm că se pot găsi soluţii mult mai potrivite pentru cazarea acestora, care să nu afecteze nicio categorie socială din România”, se arată într-un comunicat ANOSR.

„Suntem conştienţi de situaţia nefericită în care refugiaţii sirieni se găsesc în prezent şi apreciem iniţiativa guvernului de a lua măsurile necesare sprijinirii acestora, ba chiar milităm pentru ca aceştia să fie sprijiniţi de statul român şi de instituţiile Uniunii Europene să treacă peste aceste momente dificile, însă considerăm că o problemă nu se rezolvă provocând altele. Atâta timp cât o universitate se confruntă cu un deficit de locuri de cazare şi nu poate răspunde tuturor solicitărilor primite de la studenţi în acest sens, considerăm că acea universitate trebuie să se preocupe prioritar de cazarea propriilor studenţi. Suntem convinşi că la o analiză mai atentă se vor putea găsi alte soluţii de cazare a refugiaţilor, care să nu aducă deservicii niciunei alte persoane”, potrivit ANOSR.