Dosarul „Retrocedărilor”. Andrei Hrebenciuc, fiul sforarului PSD, Viorel Hrebenciuc, va sta după gratii 30 de zile pentru spălare de bani
0
Andrei Hrebenciuc, fiul liderului PSD Viorel Hrebenciuc, a fost arestat pentru 30 de zile sub acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani. Decizia le aparţine magistraţilor Curţii Supreme care tot în această dimineaţă au mai hotărât şi arestarea lui Gheorghe Sturdza, cel pentru care mai mulţi lideri din PSD ar fi intervenit pentru a primi ilegal 43.000 de hectare de pământ.
Instanţa supremă a admis astfel cererea procurorilor DNA Braşov şi a emis pe numele celor doi mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Decizia poate fi contestată la Completul de cinci judecători al aceleiaşi instanţe.
Încă de la primele ore ale zilei de astăzi, Viorel Hrebenciuc s-a prezentat la sediul Poliţiei Braşov pentru a-şi vedea fiul, spunând că i-a adus acestuia ”nişte lucruri”.
Întrebat cum comentează decizia magistraţilor de arestare preventivă a fiului său, Andrei, Viorel Hrebenciuc a spus că o consideră nedreaptă şi că va face contestaţie, adăugând: ”Ne luptăm în continuare”.
”Tot dosarul acesta este o porcărie. În primul rând, aşa-zişi specialişti de aici, de la DNA Braşov, vorbesc despre un prejudiciu de 450 de milioane într-o parte, 302 în altă parte, când, vreau să spun acum şi toată ţara să afle, că nu există niciun fel de prejudiciu. În al doilea rând, reţineţi următorul lucrul şi fiţi deontologi: cei care au lucrat, au lucrat pentru o hotărâre judecătorească definitivă, irevocabilă şi executorie, sunt foarte mulţi oameni în această ţară care au intrat în puşcărie pentru că nu au aplicat asemenea hotărâri, aceasta este o hotărâre care a fost dată acum doi ani, contestată prin circa patru contestaţii care se judecă şi în momentul de faţă pe la diverse judecătorii şi tribunale din România, astfel încât nu înţeleg cum pe parcursul judecăţii acestor dosare iau asemenea măsuri aberante. Nu se pune problema să fie aici despăgubiri ilegale sau retrocedări ilegale, pentru că nu există nicio retrocedare, ce daţi dumneavoastră pe posturi sunt prostii cap-coadă. Discutaţi de despăgubiri sau retrocedări ilegale care nu s-au făcut, este dosarul neretrocedărilor”, a declarat Hrebenciuc.
Viorel Hrebenciuc nu a fost însă lăsat să intre în sediul Poliţiei Braşov, el plecând după declaraţii.
Reţinuţi joi după-amiază, arestaţi după o noapte de deliberări
Andrei Hrebenciuc şi Gheorghe Sturdza au fost reţinuţi joi de procurorii anticorupţie, în dosarul „Retrocedărilor”. Primul este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani.
La rândul lui Sturdza este acuzat că ar fi obţinut ilegal retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure pe Valea Trotuşului (Bacău). Aceasta este cea mai mare retrocedare de teren forestier din România. Prejudiciul creat Romsilva se ridică la 304 milioane de euro.
Cei doi au fost duşi aseară după ora 20.00 la Curtea Supremă cu propunerea de arestare preventivă. Şedinţa a început la ora 22.00. Ambii inculpaţi au dat declaraţii în faţa instanţei, iar apărătorii lor au cerut judecarea lor în libertate, în timp ce procurorii au cerut arestul preventiv.
La finalul şedinţei de aproximativ patru ore, instanţa a rămas în pronunţare.
După ce au deliberat toată noaptea, magistraţii au decis să emită pe numele lui Hrebenciuc jr. şi al lui Sturdza mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Rolul lui Hrebenciuc junior în afacerea pădurilor
Anchetatorii au descris în amănunt rolul fiecărui învinuit în acest dosar. Astfel, potrivit DNA, începând din 24 iunie 2013, Andrei Hrebenciuc, împreună cu tatăl său, Viorel Hrebenciuc, cu deputatul Ioan Adam, cu Paltin Gheorghe Sturdza, moştenitorul lui Elie Vlad Sturza (strănepot de soră al boierului Nicolae D. Ghika – n.r.)şi cu omul de afaceri Dan Costin Bengescu, ar fi constituit un grup infracţional, care prin mită şi trafic de influenţă a urmărit urgentarea punerii în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafaţă de 43.227 hectare, dobândit ilegal de Sturdza.
Pădurea urma să fie înstrăinată, pentru a i se pierde urma, prin firma Reşedinţa Vârstnicilor SRL, care are ca asociat unic offshore-ul Majura Limited (cu sediu social în Cipru), persoană juridică cipriotă. Procurorii arată că asociatul real este de fapt Andrei Hrebenciuc.
Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de piaţă, „întrucât contractul masca, în cuprinsul său, şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, a arătat DNA.
Viorel Hrebenciuc, sforării contra statului
La rândul lui, Viorel Hrebenciuc, este acuzat de procurorii anticorupţie de trafic de influenţă, constituire a unui grup infracţional şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană cu funcţie în partid. Mai exact, acesta ar fi intervenit pentru ca Sturza să obţină, prin hotărâre judiciară, peste 43.000 de hectare de pădure. De altfel, anchetatorii au cerut aviz Parlamentului pentru a-l putea aresta.
Mai ales pentru că acesta urma să primească 12.000 de hectare de pădure prin intermediul fiului său, Andrei. „Pentru sprjinul oferit în exercitarea influenţei pe lângă decizionalii administraţiilor locale şi ai Romsilva, deputatul Viorel Hrebenciuc ar urma să fie recompensat cu o suprafaţă de 12.000 de hectare, pe care o va primi prin interpuşi, acesta fiind şi motivul pentru care l-a cooptat în demersurile ce le realizează şi pe fiul său, Andrei Hrebenciuc”, notează anchetatorii.
Astfel, intervenţia parlamentarului ar fi survenit după ce Tribunalul Covasna s-a pronunţat într-un dosar privind o retrocedare, iar funcţionarii din cadrul Direcţiei Silvice Bacău şi ai Comisiei de Fond Funciar Bacău au introdus cerere de revizuire deoarece instanţa retrocedase 43.000 de hectare în condiţiile în care fuseseră solicitate doar 23.000.
Pentru „a-i linişti“ pe angajaţii Direcţiei Silvice, deputatul l-ar fi abordat pe Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva, prin intermediul lui Ilie Sârbu care ar fi avut „foarte mare influenţă asupra directorului“.
Potrivit DNA, imediat după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, parlamentarul Ioan Adam, împreună cu Viorel Hrebenciuc şi alte persoane, „a constituit şi coordonat un grup, ce urmărea să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei (...), cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească“.
Astfel, începând din 2013, directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, a răspuns solicitărilor formulate de Viorel Hrebenciuc, prin intermediul lui Ilie Sârbu, referitoare la modul în care regia trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei de pădure de peste 40.000 de hectare.
De altfel, Crăciunescu a şi fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.
Procurorii au interceptat mai multe convorbiri telefonice purtate între Ioan Adam, Dan Bengescu (reprezentantul familiei Sturza) şi Viorel Hrebenciuc.
Astfel, în urma unei discuţii din septembrie anul trecut, purtată cu Bengescu, parlamentarul i-ar fi explicat acestuia că directorul Direcţiei Silvice Bacău, Viorel Ghelasă, va fi chemat la Bucureşti, pentru a fi „instruit“ cum să procedeze în privinţa demersurilor efectuate pentru punerea în executare a hotărârii judecătorilor Tribunalului Covasna.
Mai mult, anchetatorii arată că în urma unei întâlniri dintre Hrebenciuc şi Bengescu, care a avut loc în august 2014, deputatul ar fi afirmat că trebuie să vorbească cu Ilie Sârbu pentru a-l „călca pe cap“ pe Crăciunescu, înţelegându-se că acesta intenţiona să ia „măsuri drastice“ faţă de directorul RNP Romsilva dacă nu va respecta sarcinile transmise, manifestându-şi intenţia de a-i oferi acestuia drept „donaţie“ o suprafaţă din pădurea a cărei punere în posesie ar facilita-o.
Viorel Hrebenciuc: Acuma să-l folosesc pe Ilie Sârbu. Să-l calce pe cap?
Viorel Hrebenciuc: Eu mâine după-amiază la 4 jumătate vorbesc încă o dată la Bacău, să văd dacă au primit vreun semnal. Şi dacă n-a primit, te trimit la Crăciunescu, să-i spună Crăciunescu că ştie că ai avut o discuţie şi-i spune exact ce are de făcut. Ai înţeles?
Dan Bengescu: Da
Viorel Hrebenciuc: Adică, o lucrăm...
Dan Bengescu: Aşa.
Viorel Hrebenciuc: Aşa.
Dan Bengescu: Haideţi să vă spun ? Gata, deci n-a promis nimic, a zis că-mi rezolvă ei. Şi săptămâna trecută l-a sunat Sorin ...?... dă-i drumul înainte, nu-ţi mai contestă nimic
Viorel Hrebenciuc: ...?... sau cum?
Dan Bengescu: Ai înţeles? Nu-ţi mai contestă, stai liniştit. Ne ocupăm de tot. Şi de Sibiu, ne ocupăm noi tot.
În acest dosar, Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta, este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional şi folosirea influenţei de către o persoană cu funcţie în partid.
La rândul lui, deputatul Ioan Adam este acuzat de instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă şi constituire a unui grup infracţional organizat. Şi pentru acesta anchetatorii au cerut aviz pentru a-l aresta.
Percheziţii acasă la prinţul Paul
În acest dosar au fost audiaţi şi prinţul Paul şi prinţesa Lia. De altfel, vila acestora din Capitală a fost percheziţionată de poliţişti şi procurori. Paul Philippe şi Lia Georgia ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din oraşul Broşteni, judeţul Suceava.
În acest sens, ar fi fost făcute demersuri şi s-ar fi încercat „să se capaciteze Comisia locală de fond funciar Broşteni să se pronunţe favorabil asupra unei cereri mai vechi formulate de Paul Philippe“.
De altfel, procurorii notează în referat cum Andrei Hrebenciuc intervine pentru a-l ajuta pe prinţul Paul. Astfel, pe 18 noiembrie 2013, acesta ia legătura cu omul de afaceri Dan Bengescu:
Dan Bengescu: Tu-l ştii pe PAUL, am mai vorbit noi de el.
Andrei Hrebenciuc: Da.
Dan Bengescu: Omul are o jenă financiară foarte puternică.
Andrei Hrebenciuc: Da.
Dan Bengescu: Şi e pe cale să facă o mişcare greşită, în sensul că trebuie să dea vreo 20 000 mâine, nu ştiu la ce bancă şi eu nu i-am finalizat proiectul decât... îi finalizez proiectul undeva la începutul lunii decembrie, că îi lipseau lui nişte documente. El a zis sâmbătă că se duce exact la personajul la care nu aş mai vrea eu să se ducă...
Andrei Hrebenciuc: Da.
Dan Bengescu: Dacă se duce la ăla, să-i dea ăla, ăla îi va da cu o singură condiţie: să-i semeneze pentru cele 40 (se face referire la cele 40.000 de ha Pădurea Broşteni).
Andrei Hrebenciuc: Gata, am înţeles.
Dan Bengescu:Ţi-am zis numai aşa, că am auzit acuma pe piaţă, ştii. Şi nu aş vrea, că dacă îi semnează lu' ăla pe alea 40, e păcat.
Andrei Hrebenciuc:Ok, perfect, gata, vorbesc.”
Anchetatorii susţin că, imediat după această discuţie, Andrei Hrebenciuc l-a sunat pe tatăl său, Viorel Hrebenciuc, solicitându-i să-l ajute financiar pe Prinţul Paul.
Sturdza a mizat pe cooptarea unei persoane influente politic
Referatul procurorilor DNA scoate la iveală cum Gheorghe Sturdza discuta despre necesitatea cooptării unei persoane influente din punct de vedere politic în afacerea pădurilor retrocedate ilegal:
”… Direcţia silvică nu va semna. Noi rezolvăm cu autorităţile, dar cea mai importantă la punerea în posesie este silvicul. Dacă nu se face ce trebuie nu o să participe la procesul verbal de punere în posesie. Va căuta nod în papură: că nu are pădurea, …că s-a tăiat. …Noi ştim unde să mergem.
…...: Noi nu aşteptăm nimic. Începem de astăzi. Chestiunea cu această pădure se decide numai la Bucureşti. Nu are legătură cu nivelul local, deoarece este cea mai mare pădure care trebuie pusă în posesie. Se decide strict la directorul general ROMSILVA. Local nu se poate face nimic. Ştim şi unde să mergem şi ce trebuie vorbit.”
Agenda compromiţătore
Anchetatorii au descoperit, în urma percheziţiei făcute la domiciliul lui Sturdza, o agendă în care acesta îşi nota întâlnirile cu Viorel Hrebenciuc, dar şi detalii din cadrul acelor întrevederi.
„Din examinarea agendei aferente anului 2013 ce a fost ridicată de la domiciliul lui Paltin Gheorghe Strurdza cu ocazia percheziţiei, rezultă că în data de 18 aprilie 2013, acesta a purtat o discuţie cu Dan Bengescu, iar acesta din urmă s-a obligat să pună în posesie un lot în 35 de zile, dar vrea contract pe toată suprafaţa”, notează anchetatorii.
A doua zi, procurorii susţin că Paltin Gheorghe Sturdza s-a întâlnit cu Ioan Adam şi Viorel Hrebenciuc la un hotel, în agenda fiind făcute următoarele notări: „MEETING HREBE LA HILTON. PROMISIUNILE PAR SERIOASE”.
„Despre întâlnirea din ziua următoare, 20 aprilie 2013, de la Restaurantul din mun. Braşov, Paltin Sturdza a notat: LA „ROMANTIC” CU ADAMII ŞI MIRELA. DISCUTAT STRATEGII. VOM FACE CONTRACTUL CU BENGESCU”, mai arată procurorii anticorupţie în documentul trimis instanţei.
În acelaşi context, „în data de 21 aprilie 2013, la Hotel din Bucureşti, Paltin Sturdza s-a întâlnit din nou cu Viorel Hrebenciuc (VORBIT CU HREBE LA hotel….OK), iar seara, la masa acasă cu Adamii cu Mirela discutat şi redactat contract Bengescu (p. 57 din Agenda 2013)”, mai spun anchetatorii.
Aceştia adaugă că, înainte de expirarea termenului din 15 iunie 2013, în data de 13 iunie 2013, Paltin Gheorghe Sturdza a avut o întâlnire cu Viorel Hrebenciuc, Victor Adrian Prodan şi Dan Costin Bengescu, notându-şi în agenda (f. 80) că s-a căzut la o înţelegere, făcându-se astfel referire la actul adiţional cu urma să se încheie în data de 01 iulie 2013.
O poveste cu boieri, judecători, politicieni şi retrocedări ilegale
Iniţial, dosarul „Retrocedărilor” a fost deschis pentru a se stabili modul în care s-a desfăşurat procesul privind o cerere de retrocedare a unor suprafeţe întinse de terenuri cu păduri, a căror suprafaţă este de două ori mai mare decât Bucureştiul.
Totul a început în 2005 când Elie Vlad Sturza, strănepot de soră al boierului Nicolae D. Ghica a solicitat 34.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, foste moşii deţinute în 1913 de boierul Ghica. Practic, Nicolae D. Ghica a avut în proprietate patru moşii: Comăneşti, Palanca, Brătuleşti şi Agăş. După decesul său, terenurile au revenit celor patru copii ai săi, care au fost deposedaţi de acestea în 1945. „Calitatea de proprietar deposedat de pădure au avut-o exclusiv cei patru copii ai lui Nicolae D. Ghica (Dimitrie, Eugen, Iveta şi Neculai)“, spun anchetatorii.
Tocmai de aceea Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău a respins cererea lui Elie Vlad Sturza pe motiv că nu era rudă de până la gradul patru cu Nicolae Ghica, ca să aibă drept de moştenitor.
„Acest dosar a fost câştigat definitiv şi irevocabil de instituţiile statului, în 2007, la Oneşti, deoarece Elie Vlad Sturza şi apoi moştenitorul acestuia Paltin Sturza nu aveau calitatea de rudă de gradul patru, ca să poată primi pădurea“, a explicat Gheorghe Savu, şeful Ocolului
Silvic Traian, fost director al Direcţiei Silvice Bacău.
Doi ani mai târziu, Paltin Sturza, cu ajutorul avocatului Ioan Adam, profesor universitar, dar şi deputat PSD, reuşeşte să redeschidă dosarul, printr-o cerere de revizuire excepţională, depusă însă tardiv, conform juriştilor de la Prefectura Bacău.
Intră în scenă completul de recurs
Cererea de revizuire a fost respinsă de Judecătoria Sf. Gheorghe. Paltin Sturza a făcut recurs, iar în 2010, completul format din Gabriel Uţă, Ordog Lorand şi Lidia Moldovanu a dispus admiterea acestuia şi trimiterea cauzei spre rejudecare, respinsă însă din nou de Judecătoria Sf. Gheorghe. A urmat o nouă cerere de revizuire, care a fost admisă, la Tribunalul Covasna, de un complet format din Ordog Lorand, Gabriel Uţă şi Maria Velican.
Aceştia au dispus atunci „admiterea recursului şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 ha teren forestier şi 50 ha de teren agricol, inclusiv pentru pădurile Dofteana şi Beleghet, deşi la judecarea revizuirii în fond, Sturza ceruse numai 23.000 ha“, renunţând la Dofteana şi Beleghet.
Ulterior, Direcţia Silvică Bacău a formulat o cerere de revizuire a deciziei Tribunalului Covasna, moment în care Gheorghe Sturza Paltin, prin intermediul lui Ioan Adam, Viorel Hrebenciuc şi Dan Costin Bengescu ar fi insistat „să-i determine pe reprezentanţii Romsilva să nu mai facă apărări, pentru ca eliberarea titlului de proprietate să fie cât mai rapidă pentru cele 43.227 ha de teren forestier, sau să renunţe la judecată acolo unde deja s-au demarat procesele civile“.
Procesul privind retrocedarea celor 43.000 de hectare nu s-a încheiat nici astăzi. Acesta continuă la Tribunalul Sibiu.
Viorel Hrebenciuc, demisie de faţadă
Viorel Hrebenciuc, supranumit până zilele trecute „eminenţa cenuşie“ a PSD, a anunţat pe 20 octombrie că a demisionat din Parlament, însă procurorii nu-l pot reţine pentru că gestul său nu este, deocamdată, decât unul verbal, iar Hrebenciuc se bucură în continuare de imunitate.
Pentru ca demisia lui Hrebenciuc să devină efectivă, situaţie în care procurorii pot dispune arestarea sa preventivă, decizia trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial, aflat în subordinea Guvernului. Dar până să ajungă la MO, demisia lui Hrebenciuc trebuie să treacă prin plenul Camerei Deputaţilor, care trebuie să ia act de decizia celui poreclit „guzganul rozaliu“ şi să-i vacanteze locul.
Pentru ca decizia lui Hrebenciuc să treacă de acest pas, deputaţii trebuie să asigure cvorumul de şedinţă, adică cel puţin 202 deputaţi să se prezinte la lucru. Momentan, aleşii din Camera Deputaţilor sunt plecaţi în teritoriu pentru alegerile prezidenţiale.
Deşi o şedinţă a Camerei este programată pentru luni, pe ordinea de zi figurând votul pentru ridicarea imunităţii deputatului PC Ion Diniţă, este foarte probabil ca deputaţii să nu ajungă în număr mare la lucru, invocând campania electorală. Spre exemplu, lunea trecută nu s-au strâns destui deputaţi şi de aceea cazul Ion Diniţă a fost amânat o săptămână.
Dacă nici luni nu se asigură cvormului de şedinţă, şi sunt şanse foarte mari să nu se asigure, dat fiind că începe ultima săptămână de campanie electorală, demisia lui Hrebenciuc va fi înregistrată abia după alegerile prezidenţiale, adică în luna decembrie, iar până atunci Hrebenciuc se poate răzgândi. În tot acest timp, procurorii nu-l pot încătuşa.
Se încarcă comentariile...
