Dosarul „Privatizărilor Strategice“. Sentinta pentru foştii miniştri Sereş şi Nagy, amânată pentru 21 ianuarie

Sentinţa definitivă în cazul foştilor miniştri Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy a fost amânată de judecători până pe 21 ianuarie 2015. La sfârşitul anului trecut, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunţaseră pronunţarea pentru data de 5 ianuarie 2015.

Foştii miniştri ai Economiei şi Comunicaţiilor, Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy, vor afla sentinţa finală pe 21 ianuarie 2015. Aşa au decis judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au amânat din nou pronunţarea în dosarul „Privatizări Strategice“, după ce iniţial au anunţat că vor da decizia finală pe 5 ianuarie.

La ultimul termen al procesului, care a avut loc pe 19 decembrie, completul Curţii Supreme a ascultat pledoariile finale şi ultimul cuvânt al inculpaţilor. Avocaţii celor din dosar au cerut atunci, în principal, achitarea clienţilor lor sau, în subsidiar, pedepse blânde, şi au acreditat ideea că documentele despre care procurorii susţin că reprezentau secrete de stat sau de alta natură ar fi fost în realitatea documente cu statut normal, a căror furnizare nu atrăgea astfel de acuzaţii.

Apărătorii inculpaţilor au mai arătat că multe dintre infracţiunile de care sunt acuzaţi clienţii lor nu se probează cu nicio dovada adusă de Direcţia de Invetsigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), astfel că se impune achitarea lor.

Fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş, le-a spus judecătorilor, în ultimul cuvânt, că în dosar nu există „niciun prejudiciu, nicio vătămare, nici măcar documente secret". 

„Aveţi doar acuzaţii «umflate» prin mijloace specifice ale Ministerului Public, prin furnizarea pe surse a unor informaţii din anchetă", a mai declarat Sereş, care a arătat că DIICOT nu deţine nicio probă concretă care să dovedească întâlnirile sale cu Stamen Stantchev, iar martorii aduşi să relateze despre aceste aspecte nu au confirmat astfel de întâlniri şi nici că ar fi făcut vreun demers pentru a-i transmite consultantului străin documente prin terţe persoane.

La rândul său, fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Szolt Nagy, le-a declarat judecătorilor că viaţa sa a fost schimbată în cei opt ani de proces. El a susţinut că nu a aderat sau sprijinit vreun grup infracţional despre care să aibă cunoştinţă. Nagy le-a mai spus judecătorilor că privatizările nu au folosit documente clasificate şi că acuzaţiile la adresa sa sunt formulate pe baza convorbirilor dintre terţe persoane.

La termenul de pe 17 decembrie, procurorul DIICOT a cerut pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice, orientate spre maximum special prevăzut de lege, şi sporuri de pedeapsă pentru Donciu şi Mucea, arătând că unele dintre infracţiuni au fost comise de către aceştia în formă continuată.

În decembrie, Sereş a fost condamnat la închisoare

Fostul ministru al Economiei a fost condamnat, pe 3 decembrie 2013, de judecătorii Curţii Supreme la şase ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trădare. De asemenea, fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, judecat şi el în acest dosar, a primit cinci ani de închisoare. 

Cei doi sunt acuzaţi că s-ar fi folosit de funcţiile pe care le-au deţinut pentru a favoriza mai multe persoane în dosare de privatizare.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

Mai mult, şi cetăţeanul ceh Michal Susak a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru complicitate la şantaj şi la patru ani şi zece luni pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional. Acesta urmează să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv, cea de zece ani de închisoare.

De asemenea, instanţa a decis să îi condamne pe Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, la nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj  şi patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional. Acesta urmează să execute pedeapsa cea ai grea.

Decizia a fost atacată cu apel la un complet de cinci judecători al Curţii Supreme.

Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor în aprilie 2007

Dosarul „Privatizări strategice” a început pe 20 aprilie 2007 după ce Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Stanchev, Mucea şi Donciu au fost trimişi în judecată pe 18 aprilie 2007. Aceştia au fost acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Anterior emiterii actului de sesizare a instanţei de judecată, prin ordonanţa de pe 4 aprilie 2007 s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy şi formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizată comisia competentă să acorde avizul pentru cercetarea celor doi miniştri.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată pe 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

Potrivit anchetatorilor, Benyatov ar fi făcut parte din grupul infracţional cu caracter transnaţional şi spionaj economic, alături de consultantul internaţional Stamen Stanchev şi de foştii funcţionari ministeriali Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu.

Procurorii consideră că Benyatov ar fi valorificat informaţiile obţinute de la ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat, utilizându-le atât cu prilejul întâlnirilor oficiale în procesele de negociere, cât şi în cadru extra-oficial cu Dorinel Mucea, Radu Donciu, precum şi cu foştii miniştri Zsolt Nagy şi Codruţ Sereş.

Potrivit probelor din dosar, Vadim Benyatov ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat extern (organizaţie) format din Stamen Stanchev şi la care au aderat şi Susak Michal şi Mustafa Oral. Conform DIICOT, grupul - concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniu energetic şi de comunicaţii - ar fi fost sprijinit de Mucea şi Donciu.

Sereş şi Nagy, trimişi în judecată în martie 2009

Pe 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Gabor Kerekeş, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc. Procesul acestora începe în 11 mai 2009, la instanţa supremă.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mircea Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj.

Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC - OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Curţii Supreme.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministrul. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.