Curtea Supremă, despre poziţia Inspecţiei Judiciare de a se autosesiza în cazul Colectiv: „Reprezintă o atingere de nepermis a înfăptuirii actului de justiţie”

Livia Stanciu este pre;edintele Cur'ii Supreme şi judecător în cadrul Secţiei Penale

Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi-a exprimat îngrijorarea în raport de decizia Inspecţiei Judiciare de a-i verifica pe judecătorii şi procurorii care, la data de 11 noiembrie 2015, au soluţionat măsurile preventive în dosarul „Colectiv”, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

"Poziţia Inspecţiei Judiciare de a se autosesiza ca urmare a opiniilor critice exprimate în mass-media reprezintă o atingere de nepermis a înfăptuirii actului de justiţie cu respectarea principiilor independenţei, imparţialităţii şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în lipsa oricăror informaţii care să contureze o suspiciune rezonabilă privind posibile abateri disciplinare", se arată într-un comunicat al Curţii Supreme.

Potrivit sursei citate, aducerea la cunoştinţa publicului de către Inspecţia Judiciară, într-o fază incipientă, a demersurilor pe care le-a întreprins "creează o presiune asupra judecătorilor şi procurorilor care ar risca să facă obiectul unei verificări disciplinare în cazul pronunţării de soluţii ce nu concordă cu aşteptările opiniei publice".

"Pe această cale, Secţia Penală a instanţei supreme înţelege să ia atitudine în faţă oricăror acţiuni care afectează realizarea actului de justiţie în condiţii de independenţă, imparţialitate şi respectare a legii, fără să urmărească însă, ca aceste garanţii date de lege în scopul unei justiţii corecte şi dincolo de orice intervenţie din exterior, să permită ca atitudini şi conduite ce ar putea constitui abateri disciplinare să rămână nesancţionate", se mai arată în comunicatul Curţii Supreme.

Reacţiile

Un ONG - Centrul de Resurse Juridice (CRJ) şi o organizaţie a magistraţilor Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) au luat poziţii după ce IJ s-a sesizat din oficiu privind posibile abateri disciplinare în cazul deciziei Curţii de Apel Bucureşti de eliberare din arest a fostului primar Cristian Popescu Piedone

CRJ a solicitat demisia şefului IJ

"Centrul de Resurse Juridice solicită demisia de urgenţă a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare (judecător Lucian Netejoru-n.r.). Sistemul judiciar românesc se află într-un pericol iminent câtă vreme inspectori ai inspecţiei judiciare se sesizează din oficiu cu privire la hotărâri judecătoreşti definitive, unele dintre ele intervenind în timpul procesului penal. Automat, societatea românească se află în pericolul de a nu avea justiţie ori de a avea justiţie populară, asemenea anilor ´50. Acest lucru se simte din ce în ce mai evident", se arată într-un comunicatul de presă.

Reprezentanţii CRJ susţin că trebuie înţeles faptul că arestarea preventivă nu este o pedeapsă şi nu înseamnă vinovăţia ori nevinovăţia persoanei, aceştia precizând şi că justiţia nu se poate pleca doleanţelor străzii.
"Trebuie să milităm pentru independenţa judecătorului (asta înseamnă că milităm pentru apărarea drepturilor noastre), chiar dacă decizia acestuia nu este convenabilă publicului. Sentinţa ori decizia unui judecător se ia ţinând cont numai şi numai de probele de la dosar. Judecătorul nu face sondaj de opinie pentru a afla ce îşi doreşte populaţia. Judecătorul este supus numai legii, şi asta înseamnă stat de drept", se mai arată în documentul citat.

Acuzaţii: instrument de hărţuire

Conform sursei citate, în ultimele luni, IJ s-a sesizat doar din oficiu şi niciodată la cererea unui justiţiabil."În ceea ce priveşte tendinţa din ultimele luni ale Inspecţiei Judiciare de a se autosesiza pentru că un judecător nu a declinat dosarul ministrului Oprea sau pentru că l-a eliberat din arest pe primarul Piedone, ori pentru că alţi magistraţi au pronunţat anumite soluţii definitive (întotdeauna sesizarea a fost din oficiu, niciodată la cererea unui justiţiabil), acest lucru arată suspendarea tacită a statului de drept şi trecerea la justiţia populară", se precizează în comunicatul de presă. În opinia reprezentanţilor CRJ, IJ a devenit un instrument de hărţuire a celor care încă fac

Ce spune UNRJ

De asemenea, într-un comunicat de presă transmis joi, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a criticat decizia IJ de a face verificări privind posibile abateri disciplinare în cazul hotărârii Curţii de Apel Bucureşti de eliberare din arest a fostului primar Cristian Popescu Piedone şi a cele două angajate ale Primăriei Sectorului 4, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

De asemenea, UNJR solicită Consiliului Superior al Magistraturii "ca de urgenţă să-şi îndeplinească rolul constituţional de garant al independenţei justitiei şi să ia poziţie publică în acest caz".
"Intervenţia inspecţiei judiciare într-un moment în care hotărârea judecătorească nu este nici măcar motivată, este o presiune inacceptabilă asupra acestui judecător şi o ameninţare la adresa independenţei tuturor judecătorilor şi o violare flagrantă a statului de drept în România. La această presiune se adaugă şi acţiunile din ultimul timp a DNA care încearcă să pună presiune asupra judecătorilor pentru a decide într-o anumită direcţie, acţiuni ce pot fi cu uşurinţă percepute ca atentând la independenţa judecătorilor. UNJR denunţă cu hotărâre orice presiune şi orice atac la adresa independenţei justiţiei şi îl consideră inacceptabil cu atât mai mult cu cât, în acest caz, vine de la o instituţie care ar trebui să apere independenţa justiţiei", se arată în comunicat.

Reprezentanţii UNJR susţin că un judecător trebuie să dea o hotărâre liber de orice presiuni, conform conştiinţei sale şi legii, indiferent că este vorba de o hotărâre de achitare, de arestare sau dimpotrivă, de respingere a cererii de arestare.
"În această ordine de idei, UNJR reaminteşte opiniei publice faptul că aceste acţiuni de presiune asupra judecătorilor au avut ca punct alarmant de pornire un raport al DNA de la începutul anului prin care erau criticate, fară echivoc, hotărâri judecătoreşti definitive date în cauze în care inculpaţii au fost trimişi în judecată de DNA", se menţionează în documentul citat.

UNJR aminteşte şi că IJ a sesizat Secţia pentru Judecători a CSM cu acţiune disciplinară, împotriva judecătorilor care au decis achitarea în cazul Rarinca, "cu aprecieri asupra validităţii hotărârii judecătoreşti, transformându-se în instanţă de control judicia".

"Toate aceste acţiuni îndreptate vădit împotriva judecătorilor care decid conform legii, propriei conştiinţe şi pe baza probelor administrate în dosar, să adopte o soluţie sau alta, contrar propunerilor DNA, reprezintă anihilarea însăşi a independenţei justiţiei", se mai arată în comunicatul UNJR.

Reacţia IJ

Pe de altă parte, IJ precizează într-un comunicat de presă că, fiind titulară a acţiunii disciplinare, se poate sesiza şi din oficiu, în legătură cu abaterile săvârşite de judecători şi procurori. Conform documentului citat, în cazul în care sesizarea din oficiu se fundamentează pe aspecte semnalate în mass-media, acestea sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri; iar dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există astfel de indicii sesizarea se clasează.
"De asemenea, controlul exercitat de Inspecţia Judiciară nu poate pune în discuţie soluţia pronunţată prin hotărârile judecătoreşti supuse căilor de atac prevăzute de lege şi nici soluţiile adoptate de procurori, care pot fi verificate numai în cadrul şi limitele date de principiul controlului ierarhic sau de instanţele de judecată. (...) Cunoaşterea specificului şi atribuţiilor Inspecţiei Judiciare sunt de natură să înlăture, fără putinţă
de tăgadă, orice speculaţii privind presiuni exercitate asupra judecătorilor în activitatea de judecată", se menţionează în comunicatul Inspecţiei Judiciare.

Ce vizează verificările

IJ a anunţat, joi, că face verificări privind posibile abateri disciplinare în cazul deciziei de la Curtea de Apel Bucureşti de eliberare din arest a fostului primar Cristian Popescu Piedone şi a cele două angajate ale Primăriei Sectorului 4, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.
"Având în vedere relatările recente din mass-media, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu, la data de 12 noiembrie 2015, cu privire la posibile abateri disciplinare în legătură cu modul în care Curtea de Apel Bucureşti a instrumentat şi soluţionat, în data de 11.11.2015, cauza având ca obiect măsuri preventive. Lucrarea a fost înregistrată distinct la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători şi Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori", arată IJ, într-un comunicat de presă.
Etapa verificărilor prealabile este premergătoare cercetării disciplinare, competenţa Inspecţiei Judiciare fiind, potrivit prevederilor articolului 45 alineatele 3 şi 4 din Legea 317/2004, "de a stabili dacă există indiciile săvârşirii de către magistraţi a unei abateri disciplinare şi de a se pronunţa după caz, în funcţie de rezultatul verificărilor", a precizat IJ.
 

Decizia judecătorului

Judecătorul Luchian Constantin Constantinescu, de la Curtea de Apel Bucureşti, a dispus, miercuri, eliberarea din arest a fostului primar Cristian Piedone Piedone, a Aureliei Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4, şi a Luminiţei Larisa Ganea, de la acelaşi serviciu.
Cristian Popescu Piedone, Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea au fost reţinuţi de procurorii DNA în 6 noiembrie şi arestaţi preventiv o zi mai târziu, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti.
Decizia de arestare preventivă a fost atacată de cei trei la Curtea de Apel Bucureşti, care miercuri le-a admis contestaţia, fiind puşi în libertate în aceeaşi zi.
 

Acuzaţiile aduse lui Piedone

Cristian Popescu Piedone este acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual, iar Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, de complicitate la cele două inrfacţiuni, în legătură cu emiterea autorizaţiei de funcţionare pentru clubul Colectiv, unde în 30 octombrie a avut loc incendiul în urma căruia au murit 54 de persoane şi alte peste 150 au fost rănite.

Judecătorul Luchian Constantin Constantinescu este colegul de complet al Vioricăi Costiniu, spun surse judiciare.
În 12 noiembrie 2012, acest complet a dispus pedepsele în dosarul transferurilor de jucători. Ioan Becali a fost condamnat atunci la opt ani de închisoare cu executare, Victor Becali şi Cristi Borcea au primit câte şapte ani de închisoare cu executare, George Copos - cinci ani de închisoare cu executare, Mihai Stoica - patru ani cu executare, iar Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu şi Gheorghe Neţoiu - câte trei ani de închisoare cu suspendare. Ulterior, Înalta Curte a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.
În urma rejudecării, tot la CAB, toţi inculpaţii au primit pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali, la câte şase ani şi patru luni, Victor Becali, la patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos, la trei ani şi opt luni, Mihai Stoica, la trei ani şi şase luni, Gheorghe Neţoiu şi Jean Pădureanu, la câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu, la trei ani, o lună şi zece zile.
În 5 decembrie 2012, judecătorul Luchian Constantinescu a făcut parte din completul care a dispus arestarea lui Cristian Cioacă în dosarul dispariţiei Elodiei Ghinescu.