Cum s-a negociat terenul din Bulevardul Expoziţiei pe care va fi edificată cea mai mare moschee din Europa creştină

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Negocierile pentru ridicarea Marii Moschei de la Bucureşti, finanţată de Turcia, au fost începute de Adrian Năstase în 2004, fiind continuate de Traian Băsescu şi Victor Ponta. Ultimul este cel care, în 2015, prin Hotărâre de Guvern, a alocat terenul pentru viitorul lăcaş de cult.

În vara acestui an, la Bucureşti va demara construirea celei mai mari moschei din Europa creştină, lucrările urmând să fie finalizate în 2018. Pentru edificarea impunătorului lăcaş de cult, România a oferit gratuit Turciei un teren de 11.000 de metri pătraţi, în valoare de 3,9 milioane de euro, în apropierea Centrului Expoziţional Romexpo. Turcia finanţează construcţiile, prin intermediul Fundaţiei Diyanet, ca parte a eforturilor sale de a edifica imense centre religioase în marile oraşe europene.

Totul a început în 2004, când Mircea Geoană, atunci ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Năstase, a făcut primii paşi concreţi la nivel diplomatic pe această temă. Acesta a cerut identificarea terenurilor necesare pentru două construcţii, adică pentru un centru cultural sau moschee şi pentru un cimitir care să deservească comunitatea musulmană din zona Capitalei. 
Această temă a rămas însă într-un con de umbră până în 2011 când, potrivit unor surse politice, preşedintele Traian Băsescu, într-o întrevedere cu Erdogan, şi-a dat acordul verbal pentru construirea moschei. Până la urmă, în 2015, Guvernul Ponta, prin RA-APPS, a găsit terenul pentru acest lăcaş de cult: pe Bulevardul Expoziţiei, numerele 22-30. Potrivit Hotărârii numărul 372 din 27 mai 2015, 11.000 de metri pătraţi au fost alocaţi pentru moschee.

Conform acesteia, pământul rămâne în proprietatea Secretariatului de Stat pentru Culte, iar Muftiatul, care se va ocupa de ridicarea moscheii, are drept de folosinţă gratuită timp de 49 de ani. Banii pentru construcţie îi va da statul turc, prin Comitetul pentru Probleme Religioase.

Ulterior, în 11 aprilie 2016, Primăria Sectorului 1 a eliberat certificatul de urbanism pentru moscheea pe care Muftiatul Cultului Musulman din România intenţionează să o construiască pe Bulevardul Expozitiei nr. 22-30.

Tot Primăria sectorului 1 a condiţionat eliberarea autorizaţiei de construire pentru lăcaşul de cult de aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal. Acest lucru s-a întâmplat la începutul anului trecut, când Muftiatul Cultului Musulman din România a depus la Primăria Sectorului 1, documentele necesare pentru eliberarea documentaţiei.

„Inflamarea spiritelor“

Preşedintele Klaus Iohannis a fost crititicat dur în martie 2016 după vizita făcută în Turcia, fiind invocat faptul că acesta ar fi fost responsabil pentru înţelegerea cu administraţia de la Ankara în ceea ce priveşte construirea moscheii. Însă, tot ce a făcut liderul de la Palatul Cotroceni a fost să continue demersul predecesorului său, Traian Băsescu, şi al foştilor premieri Adrian Năstase şi Victor Ponta.

Analistul politic Radu Magdin a explicat faptul că odată cu începerea construcţiei ar putea apărea noi proteste faţă de ridicarea unui asemenea lăcaş de cult în Capitală, în condiţiile în care o parte semnificativă a românilor sunt conservatori.  „Inflamarea spiritelor depinde de aglomeraţia de teme pe agenda publică precum şi de interesele politice punctuale. Dacă se vrea un ciclu de ştiri nationalisto-patriotice, se găsesc agitatori. Va fi interesant de văzut cum va gestiona PSD subiectul, ca partid care se poziţionează valoric în sfera creştină şi conservatoare“, a declarat pentru „Adevărul“ Radu Magdin.

Cum va arăta lăcaşul de cult

image

Proiectul Marii Moschei, care va avea o capacitate de 1.500 de locuri, a fost postat, recent, pe site-ul autorităţii afacerilor religioase din Turcia. Moscheea şi complexul care înconjoară lăcaşul de cult vor benficia de o multitudine de facilităţi, printre care salon multifuncţional, bibliotecă, săli de conferinţe, locuinţe de serviciu, camere pentru oaspeţi, local pentru tineri şi centru de fitness.

Pentru ajutorarea nevoiaşilor, în centrul musulman va funcţiona şi o cantină socială în care vor fi primite persoane aflate în dificultate, indiferent de religia pe care o au. Capacitatea aşezământului social va fi de 100 persoane, putând fi extinsă. Tot în centru vor fi amenajate spaţii de cazare pentru profesorii şi invitaţii din ţară şi de peste hotare.

De ce în Bucureşti?

Alegerea oraşului pentru fondarea acestui centru nu este întâmplătoare. Bucureştiul şi-a dublat aproape numărul de musulmani, în ultimii ani aici ajungând să trăiască aproape 10.000 persoane de această religie. Circa jumătate dintre ei sunt cetăţeni străini, veniţi cu afaceri, la studii, prin căsătorii sau cu alte interese. În Dobrogea, unde trăieşte majoritatea comunităţii musulmane (estimată per total la 70.000 persoane), nu există pericolul unor tulburări etnice, venite din interiorul ţării sau din afara ei. La Bucureşti, însă, s-au manifestat deja acţiuni ale unor elemente despre care Serviciile Secrete au cunoştinţă. În Capitală nu există decât patru mici moschei, cum este cea din Piaţa Eroii Revoluţiei.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite