Ciocnirea titanilor: cum a ajuns Roşia Montană câmpul de luptă între George Soros şi cel mai bogat israelian
0Între miliardarul american de origine maghiară George Soros şi Beny Steinmetz, cel mai bogat israelian şi principalul acţionar al Gabriel Resources, se poartă o luptă crâncenă de ani buni. Protagoniştii îi includ pe Tony Blair şi pe preşedintele din Guineea, iar din complot nu lipsesc tentative de asasinat şi procese în instanţă. Faptul că ambii magnaţi au afaceri miniere în valoare de miliarde de dolari n-are nicio legătură, susţin amândoi.
Steinmetz şi Soros nu s-au cunoscut niciodată. Însă războiul personal dintre cei doi se poartă când în tribunale, când prin Guineea şi prin Marea Britanie, mai nou prin România. Aşa cum fac mereu marile puteri, şi acest război se poartă prin interpuşi.
În 1998, Rusia intra în incapacitate de plată a datoriilor din cauza unei crize financiare care lovise puternic bursa şi rubla. George Soros a pierdut două miliarde de dolari din investiţiile făcute aici. Benny Steinmetz a râs.
15 ani mai târziu, războiul personal dintre cei doi se poartă în Munţii Apuseni, la Roşia Montană, şi pe străzile din Bucureşti.
„Frontul” de la Roşia Montană în lupta dintre cei doi magnaţi pare copiat după situaţia din Guineea. La fel ca şi acolo, Soros este acuzat că finanţează diverse organizaţii nonguvernamentale şi pune presiuni pentru ca Gabriel Resources, compania controlată de Steinmetz, să piardă contractul.
Atunci când Rusia a intrat în incapacitate de plată, miliardarul american de origine maghiară îşi făcuse deja un renume drept omul care în „miercurea neagră” a spart Banca Angliei şi câştigase peste un miliard de lire sterline făcând asta. Odată cu faima a venit însă şi atenţia, iar faptul că Soros era considerat un guru al cursurilor valutare şi al burselor i-a atras, bineînţeles, şi duşmani. Atunci când a aflat de pierderea încasată de imigrantul evreu, Benny Steinmetz, acum cel mai bogat om din Israel, a râs. Soros a aflat şi a jurat să se răzbune.
George Soros
Prima ocazie a venit în 2009, când Steinmetz a obţinut într-un mod controversat drepturi exclusive de exploatare pentru unul dintre cele mai bigate zăcăminte de minereu de fier din lume. Este vorba despre resursele ascunse în lanţul muntos Simandou, din Guineea.
Iniţial, încă din 1997, guvernul de la Conakry acordase licenţa gigantului anglo-australian Rio Tinto. Apoi, în 2008, a decis unilateral să rezilieze acest contract şi să acorde drepturi exclusive companiei B.S.G.R., mult mai mici, care nu mai a mai avut niciodată operaţiuni în minerit şi de care nimeni nu mai auzise. B.S.G.R. înseamnă Beny Steinmetz Group Resources.
Beny Steinmetz
Afacerea a fost una cât se poate de profitabilă pentru Steinmetz. El a obţinut drepturile de exploatare fără a plăti nimic, angajându-se doar la investiţii în valoare de 160 de milioane de dolari, pe care le-a onorat. Între timp, valoarea zăcămintelor din Simandou a ajuns să fie estimată la 140 miliarde de dolari.
Întreaga poveste a zăcămintelor de fier obţinute de Steinmetz în Guineea poate fi citită aici
Faptul că Steinmetz, cunoscut drept un apropiat al serviciului israelian de informaţii externe - Mossad -, a obţinut concesiunea prin mită este un secret deschis în întreaga lume, dar nimeni nu o poate dovedi.
Preşedintele din Guineea încearcă însă să aducă probe în acest sens. După o lovitură de stat în 2008 şi doi ani în care Guineea a fost condusă de o juntă militară, Alpha Conde a devenit primul preşedinte ales democratic în ţara africană. Alegerea lui Conde se potriveşte şi ea perfect în această poveste: după ce a obţinut 18% în primul tur, iar adversarul Cellou Dalein Diallo său câştigase 47%, Conde a reuşit ca trei luni mai târziu, în al doilea tur, să obţină 53% din voturile exprimate.
„Am moştenit o ţară, dar nu un stat”, explică preşedintele, care trebuie să demonstreze că B.S.G.R. a obţinut concesiunea prin mită înainte de a putea acţiona în orice fel. Aşa că, în ultimii ani, preşedintele a devenit vârful de lance într-o campanie naţională împotriva companiei B.S.G.R.
Singura problemă este că banii pentru această campanie vin de la multe dintre fundaţiile lui George Soros. Miliardarul maghiar ar fi finanţat chiar şi un comitet numit de guvernul de la Conakry la sfârşitul anului 2010 pentru a strânge dovezi şi a întocmi un dosar pe care autorităţile să-l folosească pentru a rezilia contractul cu Steinmetz.
Israelianul este convins de asta. Şi este convins că Soros l-a lucrat din interior. În această primăvară, Steinmetz a acţionat în judecată compania britanică FTI Consulting LLP, care până nu demult fusese angajată de B.S.G.R. pentru a se ocupa de comunicarea companiei cu o imagine atât de proastă în Guineea. Practic, britanicii au fost angajaţi să „spele” imaginea companiei miniere şi a lui Steinmetz în Guineea pentru a domoli presiunea publică şi politică pentru rezilierea contractului.
Doar că directorul pentru Europa al companiei FTI Consulting era baronul Mark Malloch-Brown, fost ministru în guvernul britanic, apropiat al premierului Tony Blair şi care a deţinut funcţii în Banca Mondială, dar şi funcţia de secretar-general adjunct al ONU. Pe scurt, baronul a fost condva unul dintre cei mai puternici oameni de pe Pământ - în primii 100 cu siguranţă. Dar nu asta era problema, ci lunga şi strânsa sa prietenie cu Soros.
Aşa că, în loc ca FTI Consulting să-l ajute pe israelian să crească în ochii locuitorilor din Guineea, baronul Malloch-Brown l-a convins în 2010 pe Blair să susţină prin fundaţia sa Iniţiativa Guvernamentală pentru Africa rezilierea contractului.
Apoi, compania FTI l-a anunţat pe Steinmetz că nu mai pot colabora, lăsându-şi clientul în mijlocul unui nou scandal. În procesul intentat în aprilie 2013, Steinmetz a acuzat compania britanică de manipulare şi conflict de interese, susţinând totodată că directorii ştiau de la bun început de relaţia dintre baronul Malloch-Brown şi George Soros.
În acelaşi dosar depus la tribunal, Steinmetz îl acuza pe Soros că i-a înscenat o tentativă de asasinat la adresa lui Alpha Conde. Într-adevăr, preşedintele din Guineea a anunţat că, la 18-19 iulie 2011, a avut loc un atac asupra locuinţei sale din Conakry. O bună parte a opiniei publice era convinsă că tentativa este opera opoziţiei, o altă parte credea că este o înscenare a preşedintelui pentru a putea apoi să-şi acuze adversarii politici de trădare.
O altă parte era însă convinsă că tentativa eşuată de asasinat fusese comandată de Steinmetz pentru a-l împiedica pe preşedinte să-i rezilieze contractul. Israelianul în acuză pe Soros că este cel care a pornit acest zvon pentru a-i strica imaginea în Guineea.
Două luni mai târziu de la începerea procesului, în iunie 2012, compania britanică FTI Consulting şi Beny Steinmetz se înţelegeau în afara tribunalului, iar israelianul declara în presă că britanicii şi-au recunoscut greşeala şi i-au plătit o compensaţie financiară semnificativă. Compania britanică a negat doar că şi-ar fi recunoscut vina.
Astăzi, autorităţile elveţiene au efectuat percheziţii la locuinţa lui Beny Steinmetz. Razia a fost demarată la solicitarea autorităţilor din Guineea.
CITEŞTE MAI MULT
UPDATE FOTO Protest pe biciclete pentru Roşia Montană. Peste 2.500 de persoane mărşăluiesc spre TVR
Sub titulatura „Roşia Montană în UNESCO“, cei care se opun exploatării miniere la Roşia Montană au pornit, de la ora 16.00, într-un protest pe biciclete în Bucureşti, care s-a transformat într-un amplu marş de la Universitate, pe Bulevardul Magheru, spre TVR. La acţiune participă în jur de 2.500 de persoane, o parte protestând faţă de gazele de şist.
Bucureştenii s-au adunat pentru a treia zi în Piaţa Universităţii la fântâna de lângă Facultatea de Arhitectură. Dacă în prima zi 4.000 de oameni au mărşăluit pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, luni, Bulevardul Regina Elisabeta a fost blocat, protestatarii eliberând strada după circa şase ore de proteste.
Zgonea i-a trimis o scrisoare lui Băsescu pe subiectul Roşia Montană: „Un referendum este binevenit“
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat marţi că i-a trimis o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu, în care a arătat că este de acord cu referendumul propus de şeful statului pe tema Roşia Montană.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi că, în situaţia în care populaţia se va fragmenta pe tema Roşia Montană, nu va promulga legea înainte de organizarea unui referendum.
Sute de clujeni au venit cu familiile şi prietenii ca să protesteze, în Piaţa Unirii, faţă de proiectul minier de la Roşia Montană, în semn de solidaritate cu manifestanţii din Bucureşti. Ei au cerut demisia miniştrilor Mediului, Culturii şi al celui delegat pentru Proiecte de Infrastructură, adică demisia Rovanei Plumb, a lui Daniel Barbu şi a lui Dan Şova. În centru, circulaţia a fost blocată aproape două ore.
Guvernul maghiar cere ca autorităţile române să respecte atât regulile europene în domeniul minelor de aur, cât şi „bunurile de mediu şi culturale” aflate în pericol din cauza proiectului de la Roşia Montană, afirmă luni două ministere de la Budapesta într-un comunicat, citat de MTI.
Primarul Clujului cere Guvernului să retragă proiectul de lege despre Roşia Montană
Primarul Clujului, totodată şi fost premier, Emil Boc, a declarat azi, 4 septembrie, într-o conferinţă de presă, că solicită Guvernului retragerea proiectului de lege privind Roşia Montană întrucât este neconstituţional. Bos susţine că prin el se oferă unei companii private atribuţii de utilitate publică care trebuie să aparţină numai Guvernului sau autorităţilor publice.
Acţiunile Gabriel Resources au scăzut cu până la 17% după protestele legate de Roşia Montană
Acţiunile Gabriel Resources au scăzut marţi cu până la 17% la bursa din Toronto, cel mai mult din ultimele patru luni, în urma protestelor din România faţă de proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montană, relatează Bloomberg.
Intră în dezbatere pe blogurile adevarul.ro!
Piaţa Universităţii e iarăşi populată. De cu seară, până-n creierii nopţii. La fel, şi-n celelalte oraşe mari. O masă de tineri, în general, protestează. Acum, faţă de exploatarea auriferă de la Roşia Montană. Să nu vă-nchipuiţi că avem, în România, o asemenea abundenţă de specialişti în materie, care ştiu exact de ce protestează! Care să aibă informaţii ştiinţifice că e ceva putred la Roşia Montană.
Un dram de libertate în Piaţa Revoluţiei
Ora 2.12. Am ajuns acasă după cea de-a treia zi de proteste împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană. Deschid Facebook-ul şi îmi curg în news feed trei evenimente din seara asta de toamnă:
#rosiamontana: Corturile şi imperiul - un protest tânăr, cu sticle şi biciclete
"All I wanna say is that they don't really care about us!". Iar şi iar. Repetitiv. Timp de o oră. Bulevardul Elisabeta. Punctul zero al Bucureştiului. 1.000 de tineri au ocupat asfaltul, s-au aşezat pe jos şi protestează. Feţele lor ar putea fi văzute în Vama Veche, pe plaja Corbu sau în cluburile din Bucureşti. Dar ei sunt aici şi bat cu sticlele în asfalt. Sunt omogeni ca mesaj şi eterogeni ca oameni. A doua zi de #rosiamontana.
14 ani de rezistenţă arată că se poate! Continuăm împreună şi câştigăm!
Duminică seară politica a murit. Coldrexul nu a mai fost suficient guturaiului stradal. S-au adunat cu toţii în pieţe, tineri curioşi, ecologişti, universitari, hipsteri, naţionalişti, stângişti, oameni ai Domnului, etc.
Există ceva mai rău decât cianura?
Mă pregăteam să scriu despre Liberia, unde o Universitate nu a admis niciunul dintre cei 25 de mii de candidaţi, ca şi despre rata de eşec de la bacalaureatul din toamnă de la noi, când toată lumea a început să vorbească din nou despre Roşia Montană. Nu pot, de aceea, ocoli subiectul...
Se încarcă comentariile...
