Cine este Frank Timiş, unul dintre miliardarii români din #PanamaPapers

Numele celui mai controversat miliardar român, Frank Timiş, nu lipseşte din scurgerea masivă de informaţii Panama Papers. Rise Project arată cum Timiş a folosit casa de avocatură Mossack Fonseca, o adevărată „fabrică de offshore-uri”, pentru a-şi începe afacerile din România în anii ‘90.

O scurgere masivă de informaţii, considerată cea mai mare din jurnalismul de date, scoate la iveală conexiuni neştiute din culisele marilor afaceri derulate în România în ultimii 20 de ani. Informaţiile din #PanamaPapers, proiect transfrontalier de investigaţie coordonat de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), îl includ şi pe Vasile Frank Timiş, cel mai controversat miliardar român şi, printre alte, iniţiatorul proiectului de la Roşia Montană. 

Timiş a fost şi el client al casei de avocatură Mossack Fonseca, „fabrica de offshore-uri” care se află acum în centrul unui scandal global, arată Rise Project, partenerul din România al proiectului de investigaţii #PanamaPapers. 

În prezent, Timiş se concentrează pe afacerile din Africa, însă asta numai după ce numele său a fost legat de unele dintre cele mai mari „tunuri” din România post-decembristă. Condamnat în trecut pentru trafic de droguri, Frank Timiş a început afacerile în România la mijlocul anilor `90. Acum, Rise Project dezvăluie că Frank Timiş era client cu state vechi al casei Mossack Fonseca, folosind firma Castle Europa Limited înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca în afacerile demarate în România în 1997.

Cele mai notorii afaceri iniţiate de Timiş în România sunt explotarea zăcămintelor aurifere de la Roşia Montană şi Certej. 

În urma acestor scandaluri majore, Timiş s-a retras din toate firmele pe care le controla în România şi a început să investească masiv în Africa la începutul anilor 2000. Aici, îşi desfăşoară majoritatea afacerilor prin Pan African Minerals. Acuzaţiile de corupţie l-au urmărit însă şi pe continentul african. 

Numele lui Timiş a reapărut pe prima pagină a ziarelor din România în urmă cu un an, când un român a fost răpit de o grupare jihadistă în Burkina Faso. Iulian Gherguţ lucra ca ofiţer de securitate la una dintre minele controlate de Timiş în ţara africană. Românul nu a fost recuperat nici până astăzi. 

În urmă cu un an, Timiş a fost forţat de autorităţile din Burkina Faso să sisteze producţia chiar la această mină din Tambao, pentru a verifica condiţiile în care Pan African Minerals a primit licenţa pentru a exploata resursele de mangan, acest zăcământ fiind considerat unul dintre cele mai importante din lume. Autorităţile burkinabeze au suspendat totdată şi autorizaţia de export acordată Pan African Minerals, care câştigase drepturile de explorare şi exploatare a perimetrului în 2012, însă a obţinut toate aprobările pentru demararea operaţiunilor abia în 2014. 

Motivul pentru care operaţiunile lui Timiş au fost blocate este nerespectarea de către Pan African Minerals a prevederilor contractuale prin care a câştigat perimetrul, mai exact cele care prevedeau asfaltarea drumului care leagă Tambao de Dori, care se întinde pe aproximativ 110 kilometr, şi a căii ferate dintre Tambao şi Kaya, potrivit portalului jeuneafrique.com. 

Mina concesionată de Timiş ascunde peste 100 de milioane de tone de mangat, din care compania lui Timiş a scos deja din ţară peste 2.000 de tone. Valoarea totală a contractului semnat de Timiş cu fostul regim autoritar din Burkina Faso se ridică la un miliard de dolari. Burkina Faso are un uriaş potenţial minier, fiind deja al patrulea producător de aur din Africa, după Africa de Sud, Ghana şi Mali. Atunci când va funcţiona la capacitate maximă, mina din Tambao va extrage trei milioane de tone de mangan anual, devenind astfel cel mai mare producător de resort din lume. Timiş Corporation are acum afaceri în Sierra Leone, Coasta de Fildeş, Senegal, Gambia, Liberia, Niger şi Burkina Faso. 

Guvernul burkinabez de tranziţie nu a revocat licenţa de exploatare, ci a ordonat doar suspendarea acesteia până la finalizarea verificărilor. Mai exact, autorităţile vor să analizeze condiţiile în care fostul preşedinte Blaise Compaore, înlăturat în octombrie 2014 de la putere în urma unor ample proteste. Compaore, care a condus Burkina Faso timp de 27 de ani, este acuzat că s-a menţinut la putere aproape trei decenii prin practici mafiote precum asasinate platătite şi intimidări, iar acuzaţiile de corupţie au început să curgă după ce oamenii au ieşit în stradă pentru a se opune demersurilor prin care Compaore voia să schimbe Constituţia pentru a putea rămâne preşedinte. 

Proteste ample împotriva lui Timiş în Burkina Faso

Pentru a obţine licenţa de exploatere a zăcămintelor din Tambao, Timiş s-a angajat să investească nu mai puţin de 2,5 miliarde de dolari. Pe lângă dezvoltarea propriu-zisă a minei, compania miliardarului român a promis să construiască şi un port, 220 de kilometri de cale ferată care să lege Burkina Faso de Coasta de Fildeş şi să asfalteze mai multe drumuri. Calea ferată urma să se întindă între Tambao şi Kaya, al şaptelea oraş burkinabez ca mărime, dar care este situat pe nodul feroviar Ouagadougou (capitala Burkina Faso) - Abidjan (capitala economică a Coastei de Fildeş). Valoarea totală a proiectului feroviar este estimată la 895 de milioane de dolari.

Însă, dacă Timiş Corporation a început exploatarea resurselor, dezvoltarea infrastructurii locale se lasă aşteptată. La sfârşitul lunii februarie, populaţia din mai multe sate aflate în apropierea minei de la Tambao au protestat violent din acest motiv, somând PAM să asfalteze un drum pe care a promis să-l modernizeze. 

„Împăratul încoronat al resurselor minerale din Africa de Vest”

La sfârşitul anului 2014, Timiş a mers în Sierra Leone pentru a-şi încuraja angajaţii în timpul epidemiei Ebola care a ucis aproape 10.000 de persoane. FOTO „Newstime Africa”

Însă, în timp ce acuzaţiile de corupţie se adună, publicaţia „Standard Time Press” i-a dedicat lui Timiş un articol elogios, cu titlul: „Frank Timiş invadează Coasta de Fildeş şi Burkina Faso. Împăratul încoronat al resurselor naturale din Africa de Vest”. În textul nesemnat de un autor, Timiş este ridicat în slăvi drept „o persoană care rezolvă lucrurile şi care face”.  

Frank Timiş a demonstrat că este un om care rezolvă lucrurile. Trebuie să vă uitaţi doar la Sierra Leone pentru a vă convinge. Proiectul Tonkolili a fost dezvoltat după ce a fost redescoperit de Timiş - alţii încercaseră să demareze producţia, dar au eşuat. Timiş a reuşit, iar asta în timp record - la 30 de luni după ce a început lucrările de exploare, fiind astfel unul dintre cele mai rapide proiecte de dezoltare a infrastructurii miniere din Africa.  „Standard Time Press”

„Proiectul Tonkolili a presupus construirea unui port cu o capacitate de procesare de 25 de milioane de tone pe an, 220 de kilometri de cale ferată, o investiţie de 2,5 miliarde de dolari şi 15.000 de muncitori - cei mai mulţi băştinaşi din Sierra Leone. Proiectele companiei au creat direct sau indirect peste 10.000 de locuri de muncă şi au adus stabilitate în regiune. Frank Timiş s-a asigurat că societăţile lui urmează valorile filantropice pe care le promovează şi a continuat să sprijine comunităţile locale prin creşterea nivelului de trai prin construirea şi modernizarea de şcoli, spitale, policlinici, proiecte de epurare a apei şi acordând mii de burse de studiu”, arată articolul. 

Locuitorii din Sierra Leone nu par însă la fel de încântaţi precum cei care ridică în slăvi proiectul de exploatare a minereului de fier de la Tonkolili. „Industria petrolieră a Liberiei este contaminată de influenţa coruptă a lui Frank Timiş şi a companiei sale, African Petroleum, arată o investigaţie realizată de FrontPage Africa”, scrie portalul allafrica.com. Ancheta jurnalistică a scos la iveală o înţelegere dintre Timiş şi Nocal, compania petrolieră naţională a Liberiei. Nocal a devenit centrul unui uriaş scandal, după ce ONG-ul Global Witness, specializat în expunerea corupţiei din domeniul resurselor naturale, a condamnat public practica luării de mită pentru acordarea contractelor din sector. 

„Tot auzim de acest Frank Timiş, care se pare că a câştigat contracte de concesionare mari, foarte mari în ţara noastră şi auzim că este implicat în exploatarea minereului de fier, dar şi-a extins falangele asupra tuturor bucăţilor bune din Sierra Leone, inclusiv exploatarea petrolului. Presa din Sierra Leone pare că nu vede niciun rău aici, în faptul că Timiş ne alimentează suspiciunile că există ceva suspect”, scrie şi „Sierra Herald”. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/aventurile-din-africa-ale-miliardarului-frank-timi" target="_blank">View the story "Afacerile lui Steinmetz în România" on Storify</a>]