Cazul Vintilă Horia. Fiica scriitorului obţine în justiţie menţinerea titlului de „cetăţean de onoare“
0
Caz controversat în ochii opiniei publice, scriitorul exilului Vintilă Horia (1915-1992) revine în actualitate prin câştigarea unui proces pe cât de concret, pe atât de simbolic. „Rezoluţia face dreptate şi incită la căutarea adevărului, la curajul de a-l accepta şi la bun simţ. E un precedent pentru alte cazuri similare“, spune Cristina Horia, fiica scriitorului acuzat de „crime de război“.
Tribunalul Dolj a anulat Hotărîrea Consiliului local Segarcea, prin care, la cererea Institutului „Elie Wiesel“, i se retrăsese scriitorului Vintilă Horia titlul de „Cetăţean de onoare“, acordat de oraşul său natal pe 27 noiembrie 2015.
La finalul lui 2015, de centenarul său, scriitorul Vintilă Horia a primit, post mortem, titlul de cetăţean de onoare al oraşului Segarcea, judeţul Dolj – oraş în care a venit pe lume celebrul autor al romanului „Dumnezeu s-a născut în exil“, distins cu premiul Goncourt în 1960. Invocând legea 217/2015 şi o sentinţă a Tribunalului Poporului din 1946, prin care Vintilă Horia a fost condamnat pentru „crime de război“, Institutul Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a cerut retragerea acestui titlu.
Cristina Horia, fiica scriitorului, care trăieşte la Madrid, a făcut demersuri pentru a deschide în România, pe de o parte, o acţiune judiciară în vederea anulării sentinţei din 1946, şi pe de alta parte, pentru a contesta decizia de retragere a titlului de cetăţean de onoare acordat tatălui său de oraşul Segarcea.
Foiletonul unui titlu de onoare
La presiunile Institutului „Elie Wiesel“ scriitorului Vintilă Horia i s-a retras în 2016 titlul de „cetăţean de onoare post mortem“ al oraşului natal Segarcea.
Deşi academicieni, intelectuali şi jurnalişti au încercat nuanţarea cazului Vintilă Horia, scriitor cu o operă de maturitate remarcabilă, recunoscută internaţional, distins cu premiul Goncourt, dar şi autor, în tinereţe, al unor articole de propagandă fascistă, acuzaţiile aduse de Tribunalul Poporului în urmă cu 70 de ani au prevalat într-o primă fază în interpretarea şi aplicarea, azi, a contestatei Legi 217/2015, privind crimele împotriva umanităţii şi crimele de război. În urma adresei Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, Consiliul Local din Segarcea – localitatea unde s-a născut scriitorul – a decis, în şedinţa din 10 februarie 2016, revocarea titlului de cetăţean de onoare, acordat în decembrie 2015 lui Vintilă Horia ca o recunoaştere a valorii operei sale.
La data de 3.10.2016, Cristina Horia, fiica scriitorului, s-a adresat Tribunalului Dolj cerând anularea Hotărîrii nr. 16 din 15.02.2016, prin care se retrăsese titlul de „Cetăţean de onoare“ acordat tatălui său. Dosarul 7708/63/2016 a avut mai multe termene. Sentinţa a fost pronunţată pe 14.12.2018, iar cum în decurs de 15 zile la Tribunalul Dolj nu s-a depus nicio cerere de recurs, sentinţa se consideră definitivă. Scriitorul Vintilă Horia rămâne cetăţean de onoare post mortem al oraşului natal, Segarcea.
Cristina Horia (foto dreapta), fiica scriitorului ne-a declarat, în exclusivitate:
„Sunt foarte mulţumită şi liniştită, deoarece, deşi acuzaţia friza delirul persecutor, întotdeauna există o umbră de încertitudine când se înaintează o acţiune. Rezoluţia face dreptate şi incită la căutarea adevărului, la curajul de a-l accepta şi la bun simţ. A-l acuza pe tatăl meu ca fiind criminal de război fără nicio urmă de vreo crimă … şi a te baza pe câteva articole din tinereţe, scoţând fraze din context, denotă o rea intenţie cu bătaie politică şi arată orbirea voluntară a unor sectoare ale societăţii.
Pe scurt, s-a văzut absurdul acuzării şi cred că e corect ca acest lucru să rămână confirmat printr-o hotărâre judecătorească şi să servească de precedent pentru alte cauze similare. În acelaşi timp, îmi pare rău ca a trebuit să trecem prin asta.“
Cristina Horia a făcut o amplă donaţie de cărţi, manuscrise, corespondenţe, fotografii, casete video, şi alte obiecte care au aparţinut scriitorului Vintilă Horia, Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc din cadrul Bibliotecii Judeţene „Aristia şi Theodor Aman“ din Craiova.
Condamnat pentru „crime de război“ de Tribunalul Poporului în 1946, autor al unei opere literare remarcabile, personalitatea scriitorului Vintilă Horia a incitat recent la o dezbatere despre revizuirea memoriei culturale. Adevărul a publicat un amplu dosar ,cu argumente şi luări de poziţii, la care au participat Andrei Pleşu (articolul Greşeală, vină, justiţie), Eugen Simion, Basarb Nicolescu, pe de o parte, şi Alexandru Florian şi Instiutul Elie Wiesel, pe de altă parte.
Se încarcă comentariile...
