Când poliţiştii se pun în slujba interlopilor: „Au încremenit într-o singură ipoteză falsă, prostituţia“
0
Implicarea, încă din primele ore, a clanurilor de interlopi în găsirea Alexandrei Măceşanu reprezintă o gravă abatere şi demonstrează subordonarea poliţiei locale faţă de aceste personaje, susţin experţii din sistem.
Experţii criminalişti consultaţi de „Adevărul” susţin că decizia comisarului-şef Nicolae Alexe, şeful de operaţiuni în poliţia Olt şi cel care a coordonat acţiunea de la Caracal, de a apela la Remus Rădoi ”Codiţă”, unul dintre cei mai temuţi oameni din judeţ, condamnat pentru că a desfigurat un rival în bătaie, nu se încadrează deloc în tipologia clasică a relaţiei poliţist-informator.
„Într-o astfel de relaţie, poliţistul conduce, el dictează, informatorul execută şi furnizează informaţii. Relaţia dintre cei doi apare ca fiind una dintre un «poliţist de tip nou» şi un «informator de tip nou». Adică acel informator care furnizează doar anumite tipuri de informaţii, vizând doar anumite medii infracţionale, singurul lui scop fiind acela de a-şi elimina rivalii. În cadrul acestei relaţii, «poliţistul de tip nou» este acel tip de poliţist care ajunge să ocupe o funcţie de conducere având ca singur merit faptul că este sprijinit de cine trebuie şi care, la un moment dat, trebuie să întoarcă serviciile, şi anume să «exploateze operativ» informaţiile primite. O tipologie tipică pentru modalitatea în care un clan mafiot îşi extinde puterea şi ajunge să controleze un anunit teritoriu. În esenţă, modul în care a acţionat şeful IPJ Olt nu dovedeşte nimic altceva decât gradul de subordonare în care a ajuns o instituţie publică, faţă de interesele unor persoane private. Oare cât de mult s-a minţit în procesele-verbale întocmite, pentru a se justifica acele percheziţii efectuate pe baza informaţiilor oferite de Rădoi?”, a declarat un expert criminalist.
În opinia acestuia, faptul că şeful IPJ Olt a solicitat imediat sprijinul clanurilor de interlopi demonstrează că anchetatorii au mers din start pe o ipoteză falsă. „Este evident că cei implicaţi în caz nu au lucrat decât pe o singură ipoteză: plecare voluntară pentru practicarea prostituţiei. Nici măcar apelul minorei la 112, în care reclamă că a fost răpită şi violată, nu le-a deschis o altă perspectivă în anchetă. Au fost incapabili de a analiza raţional şi de a emite orice altă ipoteză în afara celei în care au crezut de la început. Nu a contat că nimic nu sprijinea în mod obiectiv această ipoteză, au rămas sclavii propriilor prejudecăţi”, a completat acesta.
Potrivit cotidianului „Libertatea“, Remus Rădoi „Codiţă“ a oferit anchetatorilor două adrese ale unor persoane dintr-un clan rival, condus de Nicuşor Oacă, fapt ce a dus la pierderea unor ore critice în descoperirea locaţiei Alexandrei Măceşanu. Remus Rădoi, patronul unei firme de pază din Caracal cu circa 1.800 de angajaţi, a explicat că Oacă a fost cercetat pentru proxenetism. Fapt adevărat, DIICOT a demarat în aprilie 2019 un dosar pentru proxenetism, un dosar în care chiar Remus Rădoi a dat declaraţii de martor, recunoscând acum că a ajutat autorităţile în instrumentarea acestui caz. Întrebat dacă e normal să aibă, prin firmele sale de pază, o poliţie paralelă, Rădoi a spus că „oamenii de aici nu au încredere în poliţie şi atunci vin la noi!”.
Comisarul Alexe şi-a justificat decizia afirmând că informaţiile erau deja publice. „Dacă nu făceam ceea ce am făcut mi se imputa că nu am făcut, dacă am făcut, mi se impune că am făcut. Am apelat la toate mijloacele”, a declarat acesta.
Potrivit expertului criminalist consultat de „Adevărul“ aceste informaţii nu trebuiau diseminate în afara persoanelor din cadrul anchetei. „Cele două numere de telefon, alături de informaţiile privind autoturismul constituiau singurele informaţii certe din caz. Informaţii de bază de la care cineva destul de lucid ar fi putut construi uşor un caz. Orice diseminare a acestor informaţii ar fi trebuit oprită din start. Nimeni, în afara celor implicaţi în anchetă, nu ar fi trebuit să cunoască acele informaţii, orice investigaţie în legătură cu cele două numere de telefon ar fi trebuit să fie desfăşurată în mod complet acoperit sau semiacoperit, în niciun caz la vedere”, a declarat acesta.
S-au încălcat toate regulile de lucru ale Poliţiei cu informatorii
Fostul director al Serviciului Român de Informaţii, Costin Georgescu, consideră că în judeţul Olt s-au încălcat toate regulile de lucru ale Poliţiei cu informatorii. “Practic, este o adevărată colcăială între infractori şi cei care, teoretic, au datoria să impună legea. Şi totul din cauza numirilor politice făcute de ceva vreme în cadrul inspectoratelor judeţene. Şi cea mai mare problemă este că, la cererea baronilor locali, la conducerea inspectoratelor au fost numiţi ofiţeri care au fost născuţi şi crescuţi în respectivele judeţe. Prin urmare, se creează unele legături necuvenite între cei care încalcă legea şi cei care o apără pentru că cele două tabere se cunosc de o viaţă. În Olt, dar nu numai, pentru că situaţia este valabilă în mai toată ţara, sunt necesare anchete temeinice. Chiar şi preşedintele Klaus Iohannis trebuie să se implice în această chestiune prin intermediul CSAT”, spune acesta.
Vocile din sistemul judiciar vorbesc de o „predare” a statului în astfel de speţe. „Când vezi pe cineva din conducerea statului apărat de membri ai unor clanuri sau oamenii legii apelând la clanuri pentru soluţionarea unor cauze, e clar că asistăm nu doar la o disoluţie a statului, ci chiar la predarea statului”, este de părere judecătorul Cristi Danileţ. Fostul director al SRI mai spune că acest caz tragic petrecut la Caracal trebuie să aducă în discuţie unele măsuri pentru ca pe viitor astfel de dosare de răpire să fie rezolvate rapid de oameni specializaţi. „În Statele Unite, aceste cazuri sunt transferate imediat după semnalare unei unităţi specializate din FBI, devenind astfel cazuri federale chiar dacă au loc
într-un orăşel izolat. Pe acest model trebuie înfiinţat un astfel de departament chiar în Poliţia Română”, precizează acesta.
Oamenii politici şi oamenii legii deraiază de la rolul lor de ocrotite a interesului public. Cetăţeanul simplu e cel sacrificat din cauza corupţiei, incompetentei sau fricii celor care au misiunea sa îl apere Cristi Danileţ, Judecător
Peste 1.000 de condamnaţi pentru trafic de persoane sau viol, eliberaţi înainte de termen
Potrivit Ministerului Justiţiei, nu mai puţin de 18.849 de persoane condamnate pentru diverse infracţiuni, de la omor sau viol la trafic de persoane şi proxenetism, au fost eliberate în baza Legii recursului compensatoriu în perioada 19 octombrie 2017 - 21 iunie 2019.
Concret, din cei aproape 19.000 de deţinuţi beneficiari ai acestei legi, 566 au fost condamnaţi pentru viol, 103 pentru act sexual cu un minor, 191 pentru trafic de minori, 87 pentru trafic de persoane şi 118 condamnaţi pentru proxenetism. La fel, printre cei eliberaţi înainte de termen au fost nu mai puţin de 1.105 de condamnaţi pentru omor şi 672 pentru omor calificat.
Alţi 324 de deţinuţi eliberaţi fuseseră condamnaţi pentru omor deosebit de grav, definit de Noul Cod de Procedură Penală ca fiind omorul săvârşit prin cruzimi; asupra a două sau mai multor persoane; de către o persoană care a mai săvârşit un omor; pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării; asupra unei femei gravide. Potrivit aceleiaşi surse, în aceeaşi perioadă, din totalul persoanelor puse în libertate 1.299 au revenit în spatele gratiilor.
Dintre aceştia, 38 pentru omor şi omor calificat, 40 pentru viol, 10 pentru trafic de minori şi proxenetism, în timp ce majoritatea de 447 au fost condamnaţi pentru furt calificat.
Te-ar putea interesa şi:
Se încarcă comentariile...
