Avertismentul judecătorului Bogdan Mateescu: „Asistăm la un fenomen antisocial aparte”

Judecătorul Bogdan Mateescu

Românii au început să se teamă pentru siguranţa lor, pentru integritatea bunurilor lor şi se uită oarecum acuzator spre justiţie în contextul valului de infracţiuni violente recente, atrage atenţia judecătorul Bogdan Mateescu pe pagina sa de Facebook.

Amintind de cazurile recente în care oameni nevinovaţi au fost bătuţi, violaţi sau jefuiţi în scările blocurilor, dar şi de cazul bancomatului de la Arad care a fost aruncat în aer cu o bombă artizanală, magistratul care face parte şi din Consiliul Superior al Magistraturii vorbeşte de un fenomen antisocial aparte, ai cărui vinovaţi ar trebui căutaţi în rândul liderilor politici care, prin măsurile şi discursul lor, au dus o campanie anti-justiţie.

Pare că cei care săvârşesc astfel de fapte nu mai au reţineri Bogdan Mateescu  judecător

„Mi se pare şi mie că asistăm la un fenomen antisocial aparte, dincolo de o criză de autoritate a organelor judiciare, din ce în ce mai insultate în diverse medii. Pare că cei care săvârşesc astfel de fapte nu mai au reţineri. Şi nu e doar părerea mea, multor oameni cu care am discutat li se pare la fel. Astfel, încep să se teamă pentru siguranţă lor, pentru integritatea bunurilor lor şi se uită oarecum acuzator spre justiţie. Poate ar trebui să ne punem şi alte întrebări. Inclusiv despre influenţă exactă a discursului sau a măsurilor concrete de relaxare penală asupra mentalului colectiv, cu precădere asupra mentalului predispus la fapte antisociale. Oare măsurile vizând reducerea pedepselor, abrogarea unor forme infracţionale, reducerea termenelor de prescripţie, reducerea fracţiilor necesare pentru liberarea condiţionată, recursurile compensatorii să aibă un astfel de efect? În acelaşi timp aud tot mai des (regretabil pentru mine) replici de genul: „a furat dar a şi făcut, ori „ce a făcut, dom'le, n-a dat la nimeni în cap, doar a luat un ciubuc, toată lumea ia". Oare aceste replici demonstrează o schimbare de optică la nivelul societăţii care declarativ urăşte infracţiunea, dar în concret pare indulgentă cu infractorii, iar asta se transpune în rândul majorităţii membrilor ei? Sau această optică e minoritară însă promovată intens?”, a scris judecătorul.

Politica penală, preocupată de infractori

De aceeaşi părere sunt şi alţi experţi. „S-a vorbit de abuzurile din justiţie, de statul paralel, dar nu este decât o ipocrizie, o chestie politică care vizează doar interesele punctuale ale unor oameni. Pe nimeni nu a interesat condiţiile din închisoare, s-a vorbit doar când au ajuns politicienii acolo. La fel şi cu problemele din justiţie, acestea au apărut când au început să aibă ei probleme. Pentru omul de rând, justiţia a mers foarte prost de mult timp, însă politicienii au impresia că îi priveşte numai pe ei. Criticile venite din partea politicienilor nu au făcut decât să scadă şi mai mult încrederea în actul de justiţie şi, din păcate, speranţa că cei care vor veni vor îndrepta tot ceea ce s-a făcut prost în aceşti ani, mi se pare iluzorie”, este de părere sociologul Alfred Bulai. 

La rândul ei, Elena Calistru, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale Funky Citizens este de părere că prin toate modificările din ultimii ani politica penală este preocupată doar de infractori şi nu de protejarea victimelor şi a valorilor sociale. „Întotdeauna, şi au fost modificări majore, au ieşit în faţă, în discursurile politicienilor, doar drepturile celor care au comis infracţiuni. Niciodată nu s-a adus în discuţie recuperarea prejudiciilor sau ce se întâmplă cu victimele infracţiunilor. Iar acest lucru dă de gândit, pentru că vorbim de o politică publică ale cărei aspiraţii nu par a avea legătură cu valorile ordinii sociale. În contextul în care legea se schimbă cum şi cât de repede vor unii, vorbim de un climat de nesiguranţă”, este de părere.

Dorinţa de a controla justiţia

În opinia judecătorului Cristi Danileţ, fost membru CSM, atacurile asupra justiţiei ascund dorinţa politicienilor de a o controla. „Totul a plecat de la aprobarea noului Cod penal. Fără a se face un studiu criminologic, pedepsele din noul Cod au fost reduse semnificativ. De exemplu, la furt a scăzut de la 3-15 ani închisoare la jumatate; tâlhăria era 3-18 ani, acum e 2-7. Atunci, la 1 februarie 2014 a fost primul val de deţinuţi eliberaţi mai înainte de termen. A urmat utilizarea în mod abuziv a dispoziţiei cu privire la scăderea pedepsei pentru cei care scriu lucrări de specialitate. S-a ajuns în situaţia în care chiar analfabeţi să prezinte comisiei de liberare studii şi articole. În 2016 a apărut legea recursului compensatoriu: s-a dispus ca deţinuţii care au igrasie în cameră sau mp insuficienţi să fie liberaţi mult mai repede. Aceşti deţinuţi sunt acum pe stradă. Politicienilor nu le pasă de oamenii simpli care au procese”, este de părere acesta.

România se transformă în Vestul sălbatic

Nu mai departe de miercurea trecută mai mulţi indivizi necunoscuţi au aruncat în aer un bancomat aflat în apropierea gării din Arad, poliştii suspectând că a fost folosită o bombă artizanală. Dacă ne rezumăm doar la infracţiunea de jaf armat, putem aminti jefuirea unei sucursale a CEC Bank din Cluj în urmă cu un an de zile de către un suspect înarmat cu un pistol; a unei bănci din Capitală în luna septembrie de către un individ înarmat cu un cuţit; jaful armat de la cazinoul din Piteşti din martie, săvârşit de doi suspecţi înarmaţi cua rme de foc şi culminând cu jaful armat de la BRD Craiova din aceeaşi lună.