Alina Mungiu-Pippidi: De ce prefecţii NU trebuie numiţi politic
Dat fiind că vobim de un organism de control al unei funcţii politice este evident că prefectul nu poate fi partizan. La un guvern PSD un prefect PSD riscă să închidă ochii la abuzurile primarior PSD şi să se războiască cu cei PNL. Deci nu îşi poate îndeplini rolul constituţional.
Ajuns la putere fără a fi cîştigat alegerile, dus de mobilizarea marilor oraşe contra PSD şi pentru bună guvernare, guvernul PNL–USR+–UDMR îşi foloseşte majoritarea precară pentru a administra noi lovuturi bunei guvernări. Din partea UDMR, nimic nou – i-au lăsat pe PSD să încaseze pentru multe propuneri contra statului de drept care erau şi ale lor, ba chiar propuse de ei. Dar ceilalţi?
De data asta e vorba (după ce la vaccinare excepţiile legale, ce să mai vorbim de cele pe şest, au depăşit regula) despre prefecţi. Această instituţie constituţională copiată după statul centralizat francez are menirea de a controla legalitatea, o funcţie importantă în statul de drept. Conform articolului 123 alineat 5 prefectul „poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept”. Nimeni altcineva nu are acest drept, menit să apere ordinea de drept şi cetăţenii de eventuale abuzuri ale organelor alese locale. Că acestea există, ştim, de la demolări abuzive la şpăgi luate în bloc de consilii locale, ulterior trimise în judecată de DNA.
Constituţia nu spune că prefectul e apolitic, deşi e implicit, acest lucru a fost însă specificat între condiţionalităţile de bună guvernare cerute de UE României (şi celorlalte ţări din Est care aveau această instituţie), ca parte a depolitizării administraţiei. Numim asta criteriile de la Copenhaga, pe baza cărora am fost invitaţi să aderăm şi am semnat tratatul de aderare în anul 2005. Dat fiind că vobim de un organism de control al unei funcţii politice este evident că prefectul nu poate fi partizan. La un guvern PSD un prefect PSD riscă să închidă ochii la abuzurile primarior PSD şi să se războiască cu cei PNL. Deci nu îşi poate îndeplini rolul constituţional
Codul Administrativ va fi modificat săptămîna asta de guvernul Cîţu prin Ordonanţă de Urgenţă (altă promisiune călcată în picioare), astfel încât prefecţii şi subprefecţii să poată fi membri în partide. Dacă în prezent prefecţii sunt înalţi funcţionari publici care nu au voie legal să facă politică, de săptămîna viitoare prefecţii vor fi înscrişi cu acte în partidele care îi trimit în respectivele funcţii. Presa subodonată guvernului, uitînd că toată ziua îşi dă singură titluri ce proeuropeană e, răspîndeşte zvonul că practica prefecţilor „apolitici” a fost ipocrită, pentru că în realitate prefecţii erau oricum numiţi politic şi înlocuiţi la fiecare schimbare de regim guvernamental. Şi de controlat controlau din părţi, prost şi parţial.
Tare argument. Pe aceeaşi linie sunt de părere să anulăm legile contra violenţei domestice, că e ipocrită la stadiul de civilizaţie rural unde fiecare bărbat educă plodul cu cureaua, mai ales cînd e mai bine dispus, iar serviciile de urgenţă să răspundă legal numai la bărbaţii care sună şi nu la tot felul de Alexandre care ţin linia ocupată ca să povestească cum le-a răpit unul şi e pe cale să le omoare. Ce să mai ne prefacem că suntem civilizaţi şi că fondul va prinde cîndva din urmă forma şi ne vom ridica în două picioare- maximă ipocrizie, cînd pe patru e mai sigur şi vezi peisajul mai îndeaproape. Terminaţi cu formele fără fond! Înapoi la natură!
E greu de crezut că o asemenea aberaţie constituţională şi morală poate fi propusă, dar cînd controlezi atîta presă şi influenceri, iar oamenii sunt ocupaţi cu pandemia se poate orice.
Şi întrucît la putere sunt nişte democraţi de nivelul celor care au intrat în Capitoliu parcă văd că dacă avocatul poporului zice ceva or să vrea să de afară pe avocatul poporului, că avînd şcoala de democraţie la seral alde Florin Roman nu ştie că această instituţie, de cînd a fost inventată acum mai bine de 200 de ani în Suedia a fost creată ca instrument prin care opoziţia să poate controla abuzurile guvernului.
Şi asta e o altă ipocrizie în Constituţie, probabil, şi un accident că guvernul de azi nu a pus un avocat al poporului penelist sau userist sau udemerist, cum vrea să facă cu prefecţii.
Neavînd majoritate să schimbe constituţia, nu îi mai rămîne guvernului Cîţu decît să lichideze rapid cu ipocrizia formelor democratice şi constituţionale, în aplauzele luptătorilor pentru statul de drept, ocupaţi probabil cu coada la vaccin sau frecventatul cazinourilor proaspăt redeschise.
Se încarcă comentariile...
