Sociologul Darie Cristea, la Adevărul Live: Lucrurile au rămas neclare în zona de dreapta. PNL a pornit de la ipoteza greşită că a pierdut alegerile

Alianţa PSD-UNPR-PC este marea câşigătoare a acestei bătălii electorale

Sociologul Darie Cristea a analizat, la Adevărul Live de la ora 11.00, votul la alegerile europarlamentare desfăşurate duminică. În opinia specialistului, scorul obţinut de liberali a fost unul firesc, însă PNL l-a perceput ca pe o înfrângere, fapt care a dus la demisia în bloc a conducerii. Situaţia din PNL a încurcat, astfel, mai mult planurile formaţiunilor de dreapta.

Principalele declaraţii:

Despre voturile nule:

Povestea cu voturile nule mi se pare interesantă, înţeleg că este un număr record. Practic, vorbim de două surse: ori de greşeli, incapacitatea votantului de a ştampila buletinul ori de anularea intenţionată, care ar trimite mai degrabă la o idee de protest. S-a vehiculat în presă şi varianta asta. Problema este că opţiunea nu a fost surprinsă de studii, nu s-au dat date în sensul ăsta, deci nu avem de unde să ştim ce stă la baza acestui comportament.

Dacă a fost o chestie intenţionată, totuşi, trebuia pe undeva să se simtă şi varianta asta. Mi se pare interesant că s-a scăpat acest fenomen. E şi o formă de protest de genul acesta. Ciudat să credem acum că,brusc, după atâţia ani de vot, oamenii nu ştiu să voteze.

Am înţeles că acest fenomen a fost luat în calcul şi pentru a explica anumite decalaje între exit-poll-uri şi rezultate.

Despre scorul PSD:

Deja dacă depăşim 40% serios, lumea începe să îşi pună întrebări. Au fost vreo trei exit-poll-uri mari, la trei mari posturi de televiziune. Explicaţia strictă cu voturile anulate, dacă ele au fost prinse în confuzia aceea, trebuia să se regăsească în toate trei. E clar că un sondaj a fost mai afectat decât altul. Pe mine m-a deranjat faptul că s-au tot comunicat date pe tot parcursul zilei, lucru pe care nu îl consider în regulă, chiar dacă publicul ştie.

E un joc pe care trebuie să îl înţelegem în termeni de fair-play.

Am văzut că Partidul Neonazist din Germania a intrat cu 1% din voturi. E normal să ai un prag electoral, pentru simpul fapt că nu poţi să stimulezi apariţia a tot felul de partiduleţe.

Nici nu e normal ca, fără prag electoral, să trimitem de pe fiecare listă câte unul. E ca şi cum n-am vrea să rezolvăm nimic, hrănim zona asta de eurosceptici, nu atât de mult extremişti, cât excentrici.  România a trecut de faza aceasta cu PRM, PPDD.

Despre votul acordat lui Mircea Diaconu:

PNL a renunţat la el ca să nu pună în pericol lista electorală. Diaconu şi-a asumat o luptă cu ANI şi a câştigat. El a fost votat nu ca un candidat anti-sistem, nu e un excentric, sub nicio formă, dimpotrivă. E de o normalitate tulburătoare. Câţi independenţi au avut succes în politica românească la un moment dat? Oprescu, Elena Băsescu, Tokes? În afară de Diaconu, toţi au o anumită excentricitate. Diaconu e singurul absolut normal, care nu a atras atenţia, nu are un discurs foarte puternic în sensul de pestriţ. E un discurs care nu mă aşteptam să aibă atât de mult succes.

Nu era nici în interesul PSD să piardă foarte multe voturi. Avea ţinta aceasta, simbolică, de 40%. Că în final şi-a atins obiectivul de europarlamentari e cu totul altceva. Procentul pe care l-a obţinut la votul popular măsoară într-un fel puterea partidului. Nici nu aş intra în rândul celor care ar spune că Ponta va avea probleme la prezidenţiale.

Despre scorul partidelor de dreapta:

Pe zona de dreapta, nu s-a schimbat mare lucru. Fiecare partid de pe zona de dreapta spera să treacă în faţă. Faptul că PNL a rămas în faţă, un PNL care încă e sfâşiat între USL şi orientarea spre dreapta, nu a clarificat lucrurile pe acolo. Nu le-a clarificat nici pentru PDL, care spera să preia şefia dreptei. Nici PMP nu s-a descurcat atât de strălucit cât se spera, chiar puţin mai prost decât era de aşteptat.

Pe zona de dreapta, nu s-a schimbat mare lucru.Pe de altă parte, se ştia că vulnerabilitatea lor fundamentală era în teritoriu. Era de aşteptat ca un scor de peste 7-8% să fie scorul real, ei sperând că se ajunge pe la 10%. Asta ar fi făcut o cu totul altă organizare a sectorului de dreapta, ar fi avut o creştere spectaculoasă şi nu mai puteai discuta oricum cu ei. Nu a fost ceva atât de spectaculos. 

PNL şi-a păstrat poziţia, deşi a făcut o grămadă de gafe. Ţinta de 20% era caraghioasă şi vine dintr-un calcul greşit. S-au raportat la reprezentarea din Parlamentul naţional. A fost o supralicitare a acestor scoruri, care nu înţeleg cui i-a folosit. În realitate, PNL s-a descurcat.

Antonescu a demisionat după cum  a promis: de la şefia Senatului, de la conducerea partidului. Gesturile astea, care sunt onorabile, nu ştiu câtă valoare mai au peste patru-cinci luni, când vin alegerile. Dar eu sunt convins că a fost şi o hotărâre personală. E de văzut ce se mai întâmplă în partid. Un scenariu e cu Tăriceanu, care deocamdată e refuzat de partid, deşi el este liberalul prin excelenţă, premierul cel mai de succes. Sunt convins că, totuşi, nu e antipatizat profund în PNL. Aici e acest joc: cum va primi lumea din PNL oferta lui Tăriceanu, care nu e chiar de ignorat în condiţiile în care se pare că partidul vrea să vireze spre PPE. Cine a votat PNL la aceste alegeri nu cred că a votat pentru populari. 

PNL e ultimul partid istoric serios din ţară. Au intrat în alianţă cu PSD împotriva lui Băsescu. Acum fac front comun împotriva PSD. Deja de câţiva ani fac doar fronturi. La noi politica e personalizată, sunt supărări, dar nu cred că e o reţetă de succes şi nu cred că ajută partidul. S-a pornit de la o ipoteză greşită. Că au fost învinşi în alegeri. 

Ludovic Orban va candida la şefia partidului. Orban a făcut corp comun cu conducerea partidului împotriva lui Tăriceanu, e mai uşor de acceptat. A fost un om care nu a fost multă vreme expus la absolut nimic, nu a participat la anumite chestiuni care să-i aducă daune de imagine. Rămâne o prezenţă recunoscută în PNL, cu un discurs tăios. 

Singura şansă a lui Tăriceanu este să se creeze un nucleu dur al partidului care vrea să se întoarcă la guvernare. Victor Ponta avansa ideea cu Tăriceanu -candidat la prezidenţiale. Interesantă şi abordarea aceasta. 

Predoiu e singurul candidat anunţat. Au rămas neclare foarte multe lucruri pe zona de dreapta. Nu văd candidatul-minune de pe dreapta care l-ar învinge pe Victor Ponta. Şi ezitările lui Ponta nu ştiu dacă îl ajută mult. Nu cred că e o strategie de campanie. Calculul e simplu: probabil se percepe ca fiind prea tânăr să fie preşedinte. Îşi cam încheie cariera după un mandat, două.

Pe de altă parte, istoria electorală a României ne arată că cine a condus ca premier, nu ştim pe ce s-ar putea baza că ar putea accede la funcţia prezidenţială. E posibil să fie şi o şansă ratată. E şansa cea mare să fii preşedinte, dar pe de altă parte e şi senzaţia că termini prea devreme. Nu e foarte confortabil.  Nu cred că e o strategie, cred că nu e hotărât.

Despre Traian Băsescu:

A fost un politician norocos. Era o persoană cunoscută, fusese ministru. Nu era cea mai populară persoană, el se marketizase drept cel mai credibil politician din România. El ieşise din treaba cu ministerele, era un personaj spectaculos. Supravieţuia bine prin conflict. Nu era cum îl văd pe Iohannis, pe care conflictul l-ar face să dea înapoi, pentru că nu i se potrivesc conflictele.

Dincolo de cicluri electorale, publicul simte nevoia de un fel sau altul de preşedinte.

Citeşte şi:

Minciuna din sondaje: Sindromul „Mihaela, dragostea mea!” a lovit din nou

Casele de sondaj care au oferit sondaje de tip exit-poll la ieşirea de la urne, la alegerile europarlamentare, au furnizat din  nou erori majore de măsurare. Şefii institutelor au afilieri politice notorii.

Cine sunt cei 32 de europarlamentari care ne vor reprezenta la Bruxelles

Alianţa PSD-UNPR-PC este marea câşigătoare a acestei bătălii electorale, obţinând jumătate din mandatele care i se cuvin României. Printre europarlamentarii PSD se regăsesc nume din garda veche a partidului, dar şi apropiaţi ai lui Victor Ponta din perioada TSD. Şi dreapta vine cu o ofertă variată: de la tineri tehnocraţi până la politicieni consacraţi.

Euroalegeri 2014: Dragnea şi Vanghelie au uitat de mobilizare

PSD a obţinut o victorie zdrobitoare la europarlamentare, însă mobilizarea la vot a lăsat de dorit în judeţul Teleorman, fieful vicepremierului Liviu Dragnea (foto dreapta), şi în Sectorul 5, aflat sub oblăduirea primarului pesedist Marian Vanghelie.