Între o iarnă de coşmar şi încălzirea globală

Vom avea o iarnă grea sau nu? FOTO Adevărul

Vom avea sau nu o iarnă grea? Unii specialişti consideră că ne aşteaptă o perioadă dificilă. Roxana Bojariu, şeful secţiei de climatologie de la ANM, consideră că teoriile sunt doar nişte speculaţii momentan, care trebuie confirmate de studii numerice.

Ultimul raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice confirmă încălzirea globală, iar previziunile unor specialişti pentru iarna aceasta sunt sumbre. În acelaşi timp, contestatarii vorbesc despre faptul că planeta nu se mai încălzeşte. Care vor fi efectele? Roxana Bojariu, climatolog în comisia ONU şi directorul secţiei de climatologie de la ANM a vorbit la „Adevărul Live“ despre lucrurile care ne aşteaptă.

Raportul de mii de pagini al specialiştilor ONU a compilat mai multe studii deja existente, pentru a extrage învăţăminte relevante pentru naţiuni. Concluzia lor, bazată pe patru simulări, este că planeta se va încălzi, în medie, cu 0,8 până la 4,8 grade Celsius şi s-ar putea ajunge chiar la 82 de centimetri de creştere a nivelului apelor marine. În plus, cu 95% probabilitate, oamenii şi activitatea lor industrială sunt vinovaţii pentru situaţia aceasta.
Iarnă grea şi fenomene extreme?

Bloggerul adevarul.ro, Cristian Unteanu, a scris despre previziunile negre pentru iarna care urmează, vorbind despre o iarnă excepţional de friguroasă, care vor duce şi la creşterea consumului de resurse naturale. Potrivit lui Unteanu, meteorologii vorbesc despre cea de-a treia iarnă geroasă, una dintre cele mai severe înregistrate vreodată. „Previziunile se bazează pe faptul că iarna viitoare va fi caracterizată de apariţia unor mase de aer arctic care se vor deplasa deasupra întregii Europe. Diminuarea activităţii solare va accentua scăderea temperaturilor“, scrie Unteanu. El o citează pe Elena Volosiuk, de la centrul meteorologic Fobos, care spune că vor exista schimbări, cum ar fi perturbaţia circulaţiei maselor de aer şi o perioadă de scădere locală a temperaturii.

De asemenea, în argumentul său privind iarna grea care vine, Unteanu o citează şi pe Elena Ponkratenko, de la Centrul Hidrometeorologic din Rusia. „Un fenomen care precedă încălzirea globală sunt scurtele perioade de răcire accentuată. Arctica se încălzeşte şi aceasta creează un efect de «frigider deschis», perturbându-se transferurile zonale“, spune Ponkratenko.

Meteorologii germani afirmă că perioada cea mai rece va fi în lunile ianuarie şi februarie 2014, lucru confirmat de previziunile sistemului meteorologic naţional german. „Frigul anormal de intens va fi determinat şi de oscilaţia arctică (variaţia presiunii atmosferice, la nivelul mării, între 20 de grade Nord şi Pol), unul dintre principalii factori de influenţă asupra temperaturilor de iarnă în emisfera nordică“, scrie bloggerul adevarul.ro.

Unteanu vorbeşte şi despre câteva teorii care prevestesc o iarnă grea şi o nouă perioadă de mică glaciaţiune. El îl citează pe Peter Gwyne, care scrie că „pe o perioadă de trei sferturi de secol, am cunoscut beneficiile extraordinare ale unui climat temperat, dar azi toate datele conduc spre concluzia că ne îndreptăm spre o generalizare a răcirii climatice“.

Teoria aceasta nu este confirmată şi de specialistul ONU, Roxana Bojariu. Aceasta a auzit de ideea topirii Arcticii, dar nu consideră că poate fi vorba de mai mult de o teorie. „Am citit lucrările unor colegi care vor să găsească o legătură între diminuarea învelişului de gheaţă al Arcticii şi pătrunderea de aer rece spre latitudinile mai joase. Astfel de studii se bazează pe un număr limitat de ani şi nu au fost încă validate de comunitatea ştiinţifică“, spune Bojariu.

Ea completează că „O astfel de interacţiune cu atmosfera ar însemna o modificare a căii ciclonilor, care va însemna modificarea traseului de transfer energetic şi de umiditate. Nu a reuşit nimeni să ne convingă cum se poate face acest lucru. Toate lucrările se bazează pe date de observaţie, dar ne-ar trebui experimente numerice în care să creăm o legătură între topirea Arcticii şi obţinerea unor ierni mai aspre la latitudini medii în Europa. Momentan e doar o speculaţie“.

În studioul Adevărul Live, Roxana Bojariu a spus că există semnale privind o anumită tendinţă negativă pentru iarna aceasta, dar urmează, în octombrie, o analiză a nivelului zăpezii din Asia. După acest moment se vor putea face predicţii mai corecte, iar adevărata prognoză va veni în luna noiembrie. Cu toate că fenomenele extreme nu sunt sigure, Roxana Bojariu consideră că noi trăim schimbarea climatică vizibil, mai ales pentru că intensitatea fenomenelor atmosferice creşte vizibil, nu neapărat frecvenţa lor.

Între ierni foarte geroase şi veri toride, cum provoacă oamenii fenomene extreme 

Paradoxul încălzirii globale: răcire planetară

Ce efecte ar putea avea schimbarea climatică, asupra iernii, dar nu numai? Când vorbim de încălzire globală, o asociem automat cu o creştere a temperaturilor şi veri secetoase. Dar adevăratul pericol al acestui fenomen este tocmai intensificarea fenomenelor extreme, acest lucru însemnând şi ger mai dur în iarnă sau secetă vara. Roxana Bojariu susţine ideea încălzirii globale, care duce şi la modificarea ecosistemelor şi comportamentelor curenţilor oceanici. „Avem această constelaţie de date şi nu afirmăm existenţa încălzirii globale numai pe baza temperaturii de la suprafaţă. Avem date despre diminuarea masei şi extinderii gheţarilor, despre încălzirea temperaturii din oceanul planetar. Sunt date culese pe niveluri diferite. Informaţiile sunt incontestabile“, susţine specialistul român.

În privinţa încălzirii globale, aceasta poate fi mascată în ochii oamenilor obişnuiţi de fenomene temporare, care nu pot fi incluse în trenduri globale clare. „Pe intervale mai mici de timp, aceste fluctuaţii naturale pot masca sau amplifica semnalele încălzirii globale. Niciodată în istoria climei nu am avut o creştere liniară“, spune Roxana Bojariu. Cu toate că se anunţă o iarnă mai grea, specialistul ONU spune că efectele nu sunt cu adevărat cunoscute încă. „Efectele nu vor fi uşor de prognozat. Efectul nu va fi unul liniar. Am putea avea schimbări climatice abrupte, în care circulaţia oceanică să se modifice şi să nu existe o creştere graduală, ci nişte salturi neliniare“, spune Bojariu.
Semne ale răcirii care urmează

Specialiştii arată că temperaturile vor scădea în perioada următoare, chiar dacă fenomenul se numeşte „încălzire globală“. Există avertismente privind fenomenele care vor urma. „Rezultatele şi scenariul arată că încălzirea globală progresivă care ne afectează în acest moment ar putea să declanşeze probabil o ruptură climatică brutală, cu efecte care vor fi masive şi poate chiar catastrofice“, au scris Doug Randall şi Peter Schwartz într-un raport adresat Pentagonului, citaţi de Cristian Unteanu.

În plus, şeful secţiei de studii spaţiale de la Observatorul Pulkovo din Rusia avertizează asupra scăderii temperaturilor până în 2055, când se va atinge vârful perioadei de răcire, „Răcirea climatului va afecta în special ţările nordice, dar temperaturile vor începe să scadă de o manieră stabilă începând cu anul 2014, iar vârful perioadei de răcire climatică se va situa în 2055, cu un posibil decalaj de 11 ani“, a spus Habibullo Abdoussamatov.
În septembrie 2013, cercetătorul Dim Coumou, de la Institutul din Potsdam, a avertizat că „reducerea banchizei arctice care atinge un maximum în lunile septembrie-octombrie, accentuează încălzirea Oceanului Arctic. Aceasta are ca efect o încetinire a vitezei văntului de mare altitudine care se roteşte în jurul Polului Nord, aşa numitul vortex polar: Dacă acest vortex îşi încetineşte mişcarea, aerul rece arctic poate să scape mult mai uşor să să coboare către altitudini mai joase“, a declarat Coumou.

Chiar dacă este încălzire globală, un alt risc pe care-l amintesc specialiştii este diminuarea energiei venite dinspre Soare. „Procesul va atinge un maximum în 2040 şi va conduce în mod necesar la o profundă răcire a climatului Terrei – minimul climatic – între 2055 şi 2060“, crede cercetătorul rus Abdoussamatov.

Ce se întâmplă în România?

„Estimările cu termen de anticipaţie mai mare de două săptămâni sunt greu de făcut. Există o probabilitate de a avea o fază uşor negativă a oscilaţiei nord-atlantice, pe fondul creşterii temperaturii“, spune specialistul. Bojariu consideră că „numărul de zile geroase scade, dar iarna rămâne un anotimp în care ai şi temperaturi semnificativ sub zero. În zonele de munte ai până la 100 de zile de viscol, în zonele de câmpie din sud-estul ţării ai cinci-şase zile, iar în vest ai minimum două zile“. Climatologul spune că adevăratele prognoze vor putea fi făcute în noiembrie.

„Ne-a mai rămas puţin timp pentru a face ceva“

„Omul şi-a pus amprenta pe sistemul climatic şi va continua să-şi pună în continuare amprenta în următoarele decenii“, a declarat Roxana Bojariu la Adevărul Live. Cu toate acestea, consideră specialistul care a făcut parte din Comisia interguvernamentală pentru studierea schimbării climatice de la ONU, lucrurile se pot schimba. „Dacă reuşim să diminuăm şi să ţinem sub control emisiile, nu vom reveni la situaţia din epoca preindustrială, dar vom reuşi să ne adaptăm“, spune Bojariu. Specialiştii au realizat patru modele pentru predicţiile climatice, iar acestea sunt necesare din punct de vedere social. „Fenomenele extreme legate de încălzirea globală sunt cele termice. Sunt mai multe valuri de căldură, secete, iar aria acoperită de astfel de fenomene este mai mare“, a spus climatologul.

Ce s-ar întâmpla în cazul scenariului negativ, al creşterii temperaturilor globale cu 4,8 grade Celsius? „Sistemul ar fi împins spre un salt climatic. Oceanul Arctic ar deveni Oceanul Albastru. S-ar restructura întreaga climă, s-ar modifica circulaţia oceanică. Dacă Antarctica s-ar topi deodată, nivelul apei oceanelor ar creşte cu şapte metri. Efectele nu ar fi unele pe care să le putem stăpâni“, a declarat Bojariu. Climatologul avertizează asupra efectelor catastrofale care ar putea apărea în cazul unui scenariu extrem, în care nu se face nimic pentru protejarea mediului şi întoarcerea tendinţelor actuale. „Dacă depăşim un anumit prag al schimbării, am putea ieşi din istorie“, crede specialistul.

„Ne-a mai rămas timp până în 2020 pentru a avea ţinte foarte clare de reducere a emisiilor. Vorbim de strategii globale, care nu ţin de avansul pe care îl are o ţară sau alta. Trebuie să se ajungă la un acord între state şi, sperăm ca în 2015, la Paris să se ajungă la un acord cu ţinte precise pentru reducerea emisiilor de gaze de seră“, a mai spus Roxana Bojariu. În eventualitatea în care nu se ajunge la un consens global, specialistul român avertizează asupra lipsei de control pe care am putea să o trăim. După un anumit prag, clima nu mai contează atât de mult, cât schimbările sociale pe care le determină: migraţii masive din cauza modificărilor nivelului oceanelor, adaptare la temperaturi.

Citeşte mai multe despre încălzirea globală:

• Climategate II: studiul ONU privind încălzirea globală este contestat. Ce s-a întâmplat de fapt în ultimii 15 ani? Noul raport al unei comisii ONU privind încălzirea globală este deja contestat de către reprezentanţii mai multor organizaţii şi de alţi cercetători. De altfel, se vorbeşte despre măsluirea raportului pentru susţinerea ideii că planeta se încălzeşte.
• Specialiştii ONU: oamenii sunt de vină pentru schimbările climatice Cine este de vină pentru încălzirea globală? O comisie interguvernamentală sub egida ONU, IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) spune că oamenii au contribuit la încălzirea globală.
• Raport preliminar: încălzirea globală este cauzată de către oameni Un raport preliminar, scăpat pe internet de unul dintre cei care au participat la realizarea acestuia, arată că există o posibilitate aproape sigură ca încălzirea globală să fie cauzată de către activitatea umană.