Cetăţenii implicaţi în „Grupul de Oponenţă” consideră că acest proiect nu ajută traficul, ba mai mult îl aglomerează. „În primul rând fluxul de pe A1 va fi descărcat în Splaiul Independenţei, şi mai departe spre centrul Capitalei, totodată se va aglomera din cauza străduţelor adiacente şi şoseauaVirtuţii, care leagă cartierul Drumul Taberei cu zona de nord a Capitalei”, a explicat Victor Rausee, unul dintre iniţiatorii grupului de oponenţă.

Totodată, cetăţenii au spus că această şosea care prevede trei benzi pe fiecare sens trece la doar şapte metri de uzina de apă de la Roşu şi la 60 de metri de bazinele de apă care alimentează în proporţie de 33% Bucureştiul cu apă potabilă, în urma traficului intens, cantitatea enromă de noxe şi praf ar urma să ajungă în bazinele care nu sunt acoperite.

De asemenea, grupul a ţinut să menţioneze că acest proiect nu are niciun studiu de fundamentare şi că studiul de trafic realizat de specialiştii japonezi pentru Bucureşti „Studiul JICA”, nu recomandă acest proiect.

Alternative mai ieftine pentru drumul expres

Membrii grupului au propus mai multe soluţii alternative mult mai ieftine la acest proiect care după cum a menţionat şi Nicuşor Dan, este estimat la 400 de milioane de euro.  Una dintre soluţii poate fi penetrarea bulervardelor Timişoara- Peciziei- Giuleşti-Ghencea până la Centură.

A doua variantă propusă de cetăţeni este prelungirea metroului de la staţia Preciziei la platforma comercială Militari. Totodată, ei au identificat o linie dezafectată chiar pe strada Liniei. „ Pe strada Liniei chiar se află o linie dezafectată care poate fi transformată în şosea,  terasamentul solid poate suporta cu lejeritate covor asfaltic” a precizat Vitctor Rausse.

Avocatul cetăţenilor afectaţi de acest proiect de infrastructură a precizat că „acest proiect a început cu autorizaţie de construcţie în regim de urgenţă, iar acestea se emit doar în cazul calamităţiilor, pentru a înlătura pagubele produse şi a lăsa loc de obiţinerea avizelor necesare”.

În jur de 180 de copaci defrişaţi

Daneş Mihai, un membru al grupului, căruia i s-a fisurat casa în urma lucrărilor, a spus că au fost tăiaţi în jur de 180 de copaci pentru a se face loc şantierului fără ca cetăţenilor să li se aducă la cunosţiinţă acest aspect. 

„Trebuiau să urmeze o procedură de consultare a publicului mult mai complexă, dar nu au făcut-o pentru că au votat regulamentul local de informare a publicului în aceeaşi zi cu PUZ-ul proiectului. N-am ştiut de acest proiect decât când au început să sape. Am întrebat ce vor să facă, mi s-a spus că un proiect, un pod. M-am dus la Primărie şi mi-au spus că mi-am pus rău casa. Asta cu toate că aveam toate avizele legale în 2002, când am construit. Cât ei au construit au apărut fisuri în structura casei. Asiguratorul mi-a zis că nu mă poate despăgubi pentru că nu intră în riscul de asigurare”, povesteşte Mihai Daneş.

Nicusor Dan susţine că acesta nu este singurul proiect abandonat sau blocat in instanta, în această situaţie se află şi pasajele de la Mihai Bravu, diametrala Buzesti-Berzei-Uranus şi bulvardul Liviu Rebreanu.

Arhitecţii contestă proiectul

Cetăţenii au spus că vor avea în vedere o scrisoare deschisă către toate băncile care ar putea împrumuta Primăria pentru finalizarea acestui proiect. „Dorim să se renunţe la acest proiect, momenta PUZ-ul este suspendat împreună cu autorizaţia de construcţie în regim de urgenţă. Maniera în care acţionează Primăria este un precedent”, a încheiat Victor Rausse.

Arhitecţii contestă şi ei viabilitatea acestei lucrări. „Proiectul este contrar politicilor mondiale şi naţionale de dezvoltare durabilă, prin care elementele şi cadrul natural trebuie incluse în oraş şi valorificate constructiv (în acest caz râul Dâmboviţa) şi nu sufocate şi transforţate în culoare de tranzit auto. Tranzitul auto trebuie deviat din oraş pe centuri şi şosele ocolitoare, astfel încât oraşul să respire şi să beneficieze de calităţile şi valoarea râului, a vegetaţiei! Lucrarea de infrastructură este foarte costisitoare şi nu justifică folosirea banilor publici pentru investiţii care scad calitatea locuirii, care aduc poluare, zgomot, inconfort!”, a explicat arhitecta Raluca Munteanu în Refereratul de Oponenţă al proiectului.